Ministerul Sănătății informează că, în ultimele 24 de ore, în Republica Moldova au fost confirmate alte 251 de cazuri noi de infectare cu COVID-19, dintre care 201 în regiunea transnistreană. Totodată, din numărul total de cazuri, cinci sunt asociate cu contact în afara țării: 5-Ucraina (inclusiv 5 refugiați).

Potrivit responsabililor, au fost efectuate 2 711 de teste, dintre care 1 065 de teste rapide.

Astfel, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 505 644. Din numărul total de cazuri, două sunt în rândul lucrătorilor medicali: (1 – medici, 1 – asistenți medicali, 0 – personal auxiliar).

„În total, în instituțiile medico-sanitare spitalicești sunt internate 462 de persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 44 în stare extrem de gravă și trei pacienți sunt supuși ventilării mecanice”.

Alte 310 persoane au fost vindecate, iar în total, 484 643 de persoane au fost tratate de COVID-19.

Conform datelor, în tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 4 940 de persoane, iar 8 761 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, a fost raportat un deces provocat de COVID-19.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cazuri de infectare #COVID-19 #decese #Ministerul Sănătății

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.