Opoziția își dorește aprobarea inițiativei legislative ce vizează neutralitatea permanentă. Proiectul de lege a fost deja înregistrat în Parlament, iar opozanții puterii speră să fie votat cu unanimitate de voturi. Deputații opoziției spune că deși Constituția Republicii Moldova prevede statutul de neutralitate al țării, legislația conexă nu explică foarte clar care sunt condițiile cooperării țării noastre în domeniul militar.

Vicepreședintele Parlamentului, deputatul Vlad Batrîncea a anunțat că opoziția parlamentară este deschisă pentru discutarea acestei inițiative cu reprezentanții societății civile, dar și cu implicarea experților internaționali. Batrîncea spune că statutul neutralității permanente va oferi Republicii Moldova mai multă securitate în contextul evoluțiilor din regiune.

„Acest proiect, care vine să consolideze principiul constituțional al neutralității, nu este unul politic și nu vine în contextul evenimentelor și evoluțiilor din țara vecină, Ucraina. Acest proiect demult se discută în Parlament și vine să asigure un set de mecanisme clare și funcționale în vederea îndeplinirii acestei prevederi din Constituție. În ultimele zile cu toții am înțeles cât de importantă este neutralitatea pentru Republica Moldova, o țară mică, ce se află între forțe mari”, a spus vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrâncea.

Potrivit proiectului privind neutralitatea permanentă, în legislație ar urma să fie prevăzut expres care sunt condițiile cooperării internaționale a țării noastre în domeniul militar, care este rolul și locul Republicii Moldova în cadrul misiunilor umanitare, și care sunt elementele cooperării militare a Republicii Moldova cu ONU.

„Inițiativă legislativă privind neutralitatea permanentă are, în curând, 10 ani. În 2013 și 2014 a fost introdusă pe ordinea de zi a Parlamentului, însă fără succes. Acum, pe fondul evenimentelor dramatice care au loc în regiune există conștientizarea importanței neutralității permanente pentru un stat mic cum este Republica Moldova”, a spus deputatul Blocului PCRM-PSRM, Constantin Starîș.

#neutralitate #PSRM #Vlad Batrincea

Ministerul de Externe al Rusiei a somat Armenia să aleagă între apropierea de Uniunea Europeană și apartenența la UEEA, o structură politico-economică inițiată de Moscova și din care fac parte state ex-sovietice, scrie marți, 11 august, antena3.ro.

„Armenia trebuie să decidă până în luna decembrie dacă va organiza un referendum cu privire la alegerea sa între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, UEEA”, a declarat pentru TASS ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Mihail Galuzin.

Potrivit acestuia, în aceeași lună, Consiliul Economic Suprem Eurasiatic va începe să elaboreze „alte măsuri comune” cu privire la Armenia, ținând cont de decizia acesteia.

Moscova le cere armenilor să aleagă între aderarea „nu tocmai sigură” la UE și UEEA

„Evident, dacă apelul la un referendum nu este luat în considerare până atunci, liderii statelor membre vor lua în considerare acest fapt”, a subliniat Galuzin, adăugând va fi prezentat un raport privind posibilele consecințe ale retragerii Armeniei din UEEA.

Prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, a declarat anterior că referendumul nu va avea loc până când țara nu va primi statutul de candidat la aderarea la UE.

La rândul său, ministrul adjunct de externe rus a ironizat expectativa Erevanului și a susținut că armenii ar trebui confruntați chiar acum cu următoarea întrebare: „Sunteți pregătiți să renunțați la statutul de membru al UEEA pentru perspectiva nu tocmai sigură de a adera la UE în viitor?”

Din UEEA mai fac parte Rusia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan.

Armenia s-a retras din blocul militar al lui Putin după ce Rusia nu a ajutat țara în conflictul cu Azerbaidjan

Rusia a mai cerut ca Armenia să își reia obligațiile financiare față de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, CSTO, formată din Rusia, Belarus, Kazahstan Kârgâzstan și Tadjikistan.

Erevanul și-a înghețat participarea și s-a retras efectiv din activitățile CSTO, după ce Rusia a refuzat să ajute militar Armenia în fața Azerbaidjanului în conflictul din Nagorno-Karabah.

Ministrul Galuzin a declarat că, potrivit cartei, refuzul de a participa la activitățile CSTO și nesemnarea deciziilor privind bugetul organizației nu scutește Armenia de plata taxelor de membru.

În iunie 2026, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunțat că membrii CSTO vor lua în considerare aplicarea prevederilor cartei CSTO cu privire la Armenia, din cauza restanțelor acumulate în ultimii doi ani.

Asta ar însemna, pentru Erevan, pierderea dreptului de vot și a capacității de a-și nominaliza reprezentanții pentru poziții în cadrul blocului militar.

Putin amenință Armenia cu „soarta Ucrainei”

Relațiile dintre Erevan și Moscova au devenit tensionate în ultimele luni, pe fondul intențiilor guvernului armean de a apropia țara de UE.

În luna mai, premierul Pașinian a refuzat să participe la parada de Ziua Victoriei de la Moscova și a declarat că nu susține Rusia în problema ucraineană.

În replică, președintele Putin a cerut Armeniei să își determine cursul politicii externe printr-un referendum.

El a invocat cu acea ocazia „soarta Ucrainei”, care a suferit invazia „omuleților verzi” din 2014 și pierderea Crimeei tocmai în urma exprimării opțiunii pro-eruopene și a alungării de la putere a președintelui pro-rus Viktor Ianukovici.