România iese pe 9 martie din starea de alertă, ceea ce înseamnă că nicio restricție anti-COVID nu va mai fi valabilă, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, într-o conferință de presă. Altfel spus, masca de protecție nu va mai fi obligatorie în niciun loc, accesul în centrele comerciale va fi permis fără certificat verde, iar formularul PLF nu va mai fi necesar la intrarea în țară.

Ministrul Sănătății din România a declarat că „utilizarea măștii în spațiile exterioare și în spațiile interioare nu va mai fi obligatorie, dar va fi necesară”, iar certificatul verde nu va mai fi necesar pentru a intra în mall-uri sau la evenimente.

Totuși, oficialul român a subliniat că ministerul va recomanda „cu tărie” mai multe măsuri, chiar dacă acestea nu vor mai fi obligatorii. Este vorba despre purtarea măștii în spațiile deschise aglomerate, în transportul în comun și în școli, dar și evitarea spațiilor aglomerate, indiferent că sunt închise sau deschise, pentru a evita creșterea cazurilor COVID.

Întrebat de ce România a decis să scoată „dintr-o dată” toate restricțiile și nu le-a eliminat treptat, Rafila a afirmat: „Este o întrebare la care nu am un răspuns foarte concret. Vă dați seama, și eu sunt solidar cu decizia Guvernului României de a nu prelungi această stare de alertă”.

Principalele declarații ale lui Alexandru Rafila:

Odata cu expirarea stării de alertă, se va ajunge în situația în care restricțiile vor fi ridicate și voi face referire la ele, dar și la recomandările noastre, profesionale, legate de modul cum înțelegem sănătatea publică, încât impactul ridicării măsurilor să nu se soldeze cu o creștere a numărului de cazuri COVID sau a deceselor
Măsurile de protecție sau de restricție la care se renunță: utilizarea măștii în spațiile exterioare și în spațiile interioare nu va mai fi obligatorie, dar va fi necesară și o să revin asupra acestui lucru
Nu vor exista limite privind accesul în diverse spații publice, precum spații comerciale, instituții de alimentație publică, instituții publice, nu vor mai exista limite în privința orarului
Acel certificat PLF de localizare a călătorilor nu va mai fi solicitat și, de asemenea, la intrarea în țară nu va mai fi solicitat certificatul electronic COVID
Recomandăm cetățenilor, apropo de călătoriile în străinătate, pentru că marea majoritate a țărilor europene păstrează acest certificat la intrarea în fiecare stat membru, să consulte condițiile de călătorie. Noi suntem pregătiți și păstrăm partea de legislație care permite emiterea acestui certificat electronic

Ministrul Sănătății a prezentat apoi măsurile „pe care le recomandăm cu tărie”:

continuăm să recomandăm purtarea măștii de protecție în spațiile deschise aglomerate, de exemplu în piețe sau în spații extrem de aglomerate, în mijloacele de transport în comun, în spațiile închise, inclusiv în unitățile sanitare, în grădinițe, școli și universități
evitarea spațiilor aglomerate, indiferent că sunt închise sau deschise, rămâne o recomandare care ar trebui luată în considerare de către cetățeni
spălatul mâinilor, utilizarea unui antiseptic
testarea și, în cazul unui test pozitiv, prezentarea la un centru de evaluare sau chiar la unitatea de primiri-urgențe în cazul unei simptomatologii accentuate

Astăzi, 8 martie, la miezul noptii, România va ieși din starea de alertă după doi ani, așa cum a anunțat președintele Klaus Iohannis pe 4 martie. Acest lucru înseamnă că mai multe restricții vor fi ridicate. Obligativitatea prezentării certificatului verde va dispărea, iar masca de protecție FPP2 nu va mai fi obligatorie, ci doar o recomandare a ministerului condus de Alexandru Rafila.

Principalele restricții aflate încă în vigoare:

masca doar tip medical sau FFP2, obligatorie în spațiile închise și deschise, excepție fiind copiii sub 5 ani și cei care fac activități sportive sau adulții care sunt singuri în birou
organizarea de evenimente private, adică nunți, botezuri, este interzisă
activitatea în baruri, cluburi și discoteci este interzisă
accesul în mall-uri, permis celor vaccinați complet de cel puțin 10 zile, care au un test negativ RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore, sau unul antigen nu mai vechi de 48 de ore, precum și celor care au trecut prin boală în ultimele șase luni
accesul în magazinele alimentare din mall-uri, permis pentru persoanele nevaccinate dacă există culoare de intrare, deplasare și ieșire și este asigurată o suprafață de minimum 4 mp pentru fiecare persoană
activitatea restaurantelor, cafenelelor și teraselor, permisă până la 50% din capacitatea maximă între orele 5.00-22.00, unde rata de incidență este mai mică sau egală cu 3. Dacă este depășită, capacitatea se reduce la 30%
competițiile sportive sunt permise până la ora 22:00, până la 50% din capacitatea spațiului, cu o distanță de minimum 2 metri între persoane, unde rata de incidență este mai mică sau egală cu 3
cinematografele, teatrele și sălile de concerte la interior pot primi spectatori până la 50% din capacitatea maximă, cu purtarea măștii de protecție, unde rata de incidență este mai mică sau egală cu 3

Prima dată, starea de alertă în România a fost instituită pe 15 mai 2020, la terminarea stării de urgență, iar de atunci a fost prelungită succesiv, în fiecare lună. Ultima dată, Guvernul a prelungit starea de alertă cu încă 30 de zile pe 7 februarie 2022.

#Alexandru Rafila #Covid #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.