În contextul în care, prețurile la motorină și benzină au înregistrat un record considerabil, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a venit cu unele precizări. Astfel, ANRE informează că, în prezent, împreună cu instituțiile statului monitorizează situația pentru a asigura necesitățile cetățenilor.

„Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) precizează că evoluțiile economice regionale generate de situația din Ucraina au un impact semnificativ asupra prețurilor la petrol și produselor derivate din acesta. Doar în primele 8 zile ale lunii curente cotațiile Platts s-au majorat cu 278 $/tona la benzină și 529 $/tona la motorină, ceea ce reprezintă cea mai accelerată creștere înregistrată pe piața produselor petroliere. O asemenea evoluție într-o perioadă atât de scurtă nu a mai existat. Acest fapt generează o majorare fără precedent a prețurilor la carburanți, în special în statele precum Republica Moldova, care nu au producție proprie și importă 100% din cantitățile necesare de produse petroliere”.

Potrivit ANRE, prețurile atât de mari la carburanți sunt influențate de situația din Ucraina și creșterea prețului la petrol pe bursele internaționale.

De asemenea, ANRE menționează că mecanismul existent de reglementare de către stat a prețurilor de comercializare cu amănuntul a benzinei și motorinei de tip standard atenuează salturile bruște și nu permite companiilor petroliere să intervină în procesul de stabilire a prețurilor prin majorări nejustificate.

„ANRE asigură consumatorii că mecanismul actual de formare a prețurilor la produsele petroliere principale de tip standard generează prețuri corecte și transparente. Acestea sunt influențate exclusiv de evoluțiile pe piața internațională, care sunt înafara controlului instituțiilor naționale de stat”.

Amintim că, ANRE a stabilit prețurile la carburanți pentru data de 10 martie 2022. Astfel, benzina COR 95 se vinde cu 26,68 lei/litru, iar motorina cu 25,02 lei/litru. Prețul la benzină a crescut cu aproape 1 leu, mai exact 0,99 lei, iar la motorină cu 1,91 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANRE #carburanti #prețuri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.