Președintele rus Vladimir Putin caută voluntari străini pentru a lupta împotriva forțelor ucrainene. Despre aceasta a anunțat chiar el în cadrul unei ședințe a consiliului de securitate rus.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că în Orientul Mijlociu sunt 16.000 de voluntari gata să lupte alături de forţele susţinute de Rusia.

Oficialii americani avertizează că printre voluntari s-ar putea numără sirieni calificați în luptă urbană.

Moscova este un aliat de lungă durată al Siriei, iar Putin a fost un susținător cheie al președintelui sirian Bashar al-Assad în războiul civil din țară.

„Dacă vedeți că există acești oameni care vor de la sine, nu pentru bani, să vină să-i ajute pe oamenii care locuiesc în Donbas, atunci trebuie să le dăm ceea ce vor și să-i ajutăm să ajungă în zona de conflict”, a declarat ministrului apărării.

Șoigu a propus, de asemenea, predarea sistemelor occidentale de rachete antitanc capturate luptătorilor rebeli susținuți de ruși în regiunile ucrainene separatiste Lugansk și Donețk din regiunea Donbas.

„Vă rog să faceți asta”, a spus Putin.

La rândul său, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a spus într-un mesaj video că „bătușii din Siria” vor veni să ucidă oameni „într-o țară străină”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, forțelor ucrainene li s-au alăturat voluntari străini care vor să lupte. Potrivit lui Zelinski, recent 16.000 de străini s-au oferit voluntari pentru această cauză.

Potrivit Wall Street Journal, oficialii americani au spus că Rusia a recrutat recent luptători din Siria, în speranța că expertiza lor în războiul urban poate ajuta să ia Kievul și să dea o lovitură devastatoare guvernului ucrainean.

În același timp, firmele private de securitate din SUA au căutat să recruteze foști soldați pentru a ajuta la evacuarea oamenilor din Ucraina.

#luptatori #Putin #voluntari

Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, a primit cea mai mare amendă din istoria sa, ca urmare a practicilor comerciale cu datele utilizatorilor, relatează miercuri, 21 octombrie, BBC, citat de antena3.ro.

Un judecător din statul american New Mexico a obligat Meta la plata unei amenzi de 25 de miliarde de dolari, în urma unui proces care a durat doar două săptămâni și în cadrul căruia instanța a stabilit că, timp de mai mulți ani, compania a mințit publicul cu privire la modul în care a gestionat datele utilizatorilor Facebook.

„Minciunile depășesc sfera practicilor legate de datele de pe Facebook”, a declarat judecătorul, adăugând că acestea au definit „însăși esența practicilor comerciale fundamentale ale Facebook”.

Este cea mai mare amendă aplicată până în prezent companiei fondate de Mark Zuckerberg. În cursul acestui an, Meta a mai fost sancționată sau a încheiat înțelegeri în cadrul altor litigii, inclusiv un acord de 18 miliarde de dolari cu statul California, pe tema siguranței copiilor.

Amenda de 25 de miliarde sancționează Facebook pentru scandalul Cambridge Analytica

Procesul a pornit de la rolul jucat de Meta – cunoscută la acea vreme sub numele de Facebook – în ceea ce a devenit ulterior cunoscut drept scandalul Cambridge Analytica.

Cambridge Analytica a utilizat informații despre utilizatorii Facebook în activitățile sale de consultanță politică, inclusiv în campanii legate de alegerile prezidențiale din SUA din 2016, în urma cărora Donald Trump a fost ales pentru prima dată președinte.

Avocații statului New Mexico au dat compania în judecată, invocând numeroase declarații făcute de-a lungul anilor de către șefii Meta Aceștia au garantat că datele utilizatorilor nu au fost niciodată vândute sau partajate cu terți însă, în realitate, exact acest lucru s-a întâmplat.

O amendă cât profitul trimestrial al Meta

Miercuri, judecătorul Francis Mathew a decis amendarea Meta cu o sumă aproximativ egală cu profitul trimestrial al companiei. El a precizat că încălcările legii de către Meta, precum și prezentarea de informații false publicului cu privire la modul în care erau utilizate și partajate datele de pe Facebook, au fost „intenționate” și s-au întins pe o perioadă de „peste 11 ani”, între 2010 și 2021.

Comunicările la nivelul membrilor conducerii executive, inclusiv Mark Zuckerberg, au fost „concepute pentru a induce publicul în eroare”, a scris magistratul în hotărârea sa.

Ținând cont de mii de încălcări ale legislației statale, cuantumul total al sancțiunii ar fi fost de 219 miliarde de dolari, însă judecătorul Mathew a redus amenda la 25 de miliarde de dolari.

Un purtător de cuvânt al Meta nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta situația. New Mexico a fost unul dintre cei mai importanți adversari ai Meta în instanță. În acest an, statul american a amendat, de asemenea, aceeași companie pentru că a indus publicul în eroare cu privire la siguranța platformelor sale de socializare pentru copii.

Judecătorul din acel dosar a comparat gigantul tehnologic cu un poluator industrial al aerului, forma sa de poluare fiind „vătămarea psihologică și exploatarea sexuală a copiilor”.