Refugiații care vin din Ucraina pot munci în Moldova în sectorul IT, în Zonele Economice Libere, în construcții, industria textilă și HoReCa. Asta din motiv că aceste domenii se confruntă cu un deficit de cadre în țara noastră a declarat expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul ediției de vineri, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. În opinia expertului, Guvernul de la Chișinău trebuie să încurajeze atât parcurile IT cât și Zonele Economice Libere să promoveze Republica Moldova ca o țară unde pot fi atrase investiții în aceste sectoare, care vor permite dezvoltarea țării și ajutorarea refugiaților ucraineni.

Economistul a declarat că volumul exporturilor în domeniul IT în 2021 a trecut de 340 de milioane de dolari, iar în 2022 ar putea trece de 400 de milioane de dolari. Dacă în 2013 erau angajați în acest sector 5 mii de persoane, în prezent sunt peste 11 mii, iar o cerere mai mare deja nu mai poate fi satisfăcută din contul forței de muncă locale.

„Dacă sunt specialiști cu calificare înaltă în domeniu din Ucraina, ar putea fi absorbiți de către acest sector. Dacă companiile IT din întreaga lume vor să ajute refugiații ucraineni este suficient să plaseze comenzi la companiile moldovenești din domeniu. Cu cât va fi mai mare volumul de servicii prestat de către Republica Moldova, cu atât mai mare va fi mai mare capacitatea noastră de absorbție a refugiaților”, a spus economistul.

Un alt domeniu unde ar putea activa refugiații din Ucraina sunt Zonele Economice Libere, 43 la număr pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

„În ultimii zece ani au fost făcute investiții de 340 de milioane de dolari în aceste Zone Economice Libere. În zece ani numărul salariaților a crescut cu 13 mii. Criza din 2020 a redus puțin din numărul salariaților, în 2021 a fost depășit nivelul care a fost în 2019”, a afirmat analistul economic.

Totodată, menționează Veaceslav Ioniță, în Ucraina situația rămâne dramatică, multe companii internaționale care aveau alocate capacități de producție pe teritoriul ucrainean ar putea vedea Republica Moldova ca o sursă alternativă de realocare a capacităților lor de producție, deoarece sunt 43 de locații unde pot fi primite pentru a oferi locuri de muncă.

„În domeniul constricțiilor avem necesitatea forței de muncă. La fel, și în industria textilă și sectorul Horeca. Aceste sectoare se confruntă cu problema lipsei locurilor de muncă și am putea implica ucrainenii oferindu-le o mână de ajutor”, a declarat expertul.

Potrivit datelor oficiale, de la începutul războiului Republica Moldova a gestionat un flux de peste 297 de mii de ucraineni, care au fugit din calea războiului din Ucraina. Nu toți cei care au plecat din Ucraina au rămas în Republica Moldova. S-au refugiat în alte state. În aceste momente în țara noastră au rămas peste 98 de mii de ucraineni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Criza refugiaților #HoReCa #locuri de munca #războiul din Ucraina

Episcopul polonez Andrzej Jez a fost condamnat pentru că nu ar fi înştiinţat autorităţile în legătură cu abuzurile sexuale asupra unor minori pe care le-au comis doi preoţi din dioceza sa, în cel mai important caz de acest fel în care este implicat un lider al Bisericii Catolice din Polonia.

Acest caz este cel mai recent dintr-o serie de scandaluri de abuzuri comise de clerici, care au subminat încrederea în Biserică într-una dintre cele mai profund catolice naţiuni din Europa. În 2024, un episcop şi un arhiepiscop au demisionat din cauza neglijenţei în gestionarea cazurilor de abuz sexual.

Hotărârea instanţei din oraşul Tarnow (sudul Poloniei), pronunţată joi, ordonă reţinerea a 25% din salariul lunar de episcop, sumă care va fi donată fundaţiei „Dajemy Dzieciom Sile” („Dăm putere copiilor”), împreună cu o plată de aproximativ 2.300 de euro către fondul de stat pentru asistenţa victimelor. Sentinţa nu este definitivă, precizează EFE.

Acuzarea solicitase o pedeapsă de 10 luni de închisoare cu suspendare, în timp ce apărarea a pledat pentru achitare.

Episcopul a pledat nevinovat faţă de acuzaţiile aduse. În declaraţia sa, el a explicat întârzierea în raportarea cazurilor invocând ambiguitatea reglementărilor penale şi circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, a precizat PAP. În plus, el a subliniat că „un episcop nu poate fi tras la răspundere globală pentru abuzurile comise de cler”, conform EFE.

Cazul priveşte evenimente petrecute între anii 2017 şi 2020, când episcopul a primit informaţii credibile despre abuzurile asupra copiilor comise de doi clerici din dioceza sa, Stanislaw P. – acuzat că a agresat zeci de băieţi – şi Tomasz K. În ciuda acestui fapt, episcopul a încălcat legea neinformând prompt biroul procurorului.

Acest proces stabileşte un precedent istoric în Polonia în ceea ce priveşte responsabilitatea juridică a ierarhiei ecleziastice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cadrul juridic actual provine din reforma Codului Penal aprobată în iulie 2017, care a transformat raportarea abuzurilor sexuale asupra copiilor dintr-o obligaţie pur socială într-o îndatorire legală pedepsită cu până la trei ani de închisoare pentru oricine nu notifică imediat autorităţile.

Până la această hotărâre, niciun episcop polonez nu fusese condamnat penal în instanţele civile pentru muşamalizarea infracţiunilor sexuale împotriva minorilor.

Deşi mulţi polonezi consideră în continuare credinţa catolică drept o componentă esenţială a identităţii lor naţionale, cazurile de abuz sexual în care sunt implicaţi preoţi au dus la o creştere a numărului celor care afirmă că şi-au pierdut încrederea în Biserică. Un sondaj realizat în 2025 de institutul polonez de cercetare a opiniei publice IBRiS a arătat că procentul polonezilor care declară că au încredere în Biserica Catolică a scăzut la 35%, faţă de 58% în 2016.

#episcop #instanta #Polonia