Războiul din Ucraina i-ar putea aduce țării vecine și lui Zelenski Premiul Nobel pentru Pace. O scrisoare deschisă în acest sens a fost transmisă elaborată de consultantul în relații publice din regatul Țărilor de Jos, Olver van Loo, comitetului care acordă distincțiile.

Van Loo îndeamnă responsabilii să redeschidă și să reconsidere procedura de nominalizare pentru anul 2022, în contextul evenimentelor din Ucraina. Potrivit lui, lumea este șocată de evenimentele din Ucraina și ar trebui să arate că lumea este de partea „poporului care luptă pentru democrație”.

„Suntem martori ai curajului poporului ucrainean, care a rezistat acestui război purtat asupra lui de către Federația Rusă. Ucraineni și bărbați curajoși luptă pentru a păstra democrația și autoguvernarea. De la sfidarea președintelui ucrainean ales democratic, Vladimir Zelenski, până la bărbatul cu lacrimi în ochi care își ia rămas bun de la familie pentru a lupta, oamenii din toată Ucraina se ridică pentru a rezista forțelor autoritarismului. Cuvintele de sprijin cu greu pot face dreptate sacrificiilor pe care le fac pentru principiile drepturilor omului și păcii.

Acum este momentul să arătăm poporului Ucrainei că lumea este de partea lui. Solicităm redeschiderea procedurii de nominalizare pentru Premiul Nobel pentru Pace până la 31 martie 2022, pentru a permite nominalizarea președintelui Zelenski și poporului Ucrainei. Credem că această abatere este justificată de situația actuală, fără precedent”, se arată în scrisoarea publicată.

De regulă, procedura de nominalizare pentru Premiul Nobel se încheie la începutul lui februarie. Distincția pentru pace se acordă de către un comitet format din cinci persoane alese de Parlamentul norvegian, pentru cei care au adus „cele mai mari servicii umanității” și este constituit dintr-o medalie, o diplomă și remunerare financiară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Premiul Nobel #Premiul Nobel pentru Pace #războiul din Ucraina #Zelenski

Ihor Malcevski, în vârstă de 69 de ani, se afla în sediul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, luni, 28 septembrie, când clădirea istorică a fost lovită de o dronă a forțelor ruse, transmite hotnews.ro.

În atacul de luni de la Academia de Științe din Kiev a murit o persoană și au fost rănite alte trei, potrivit autorităților locale. În proximitatea clădirii construite în secolul al XIX-lea se află ambasada Germaniei, Opera Națională, Catedrala Sfântul Vladimir și o serie de clădiri guvernamentale, a scris The Guardian.

Malcevski, director adjunct al unui departament în cadrul instituției, privea de la fereastra biroului său situat la etajul 3, în timp ce fumul negru și dens ieșea din clădire.

„Gândurile mele se îndreptau spre un singur lucru: cum să mă salvez din această situație”, a povestit el, luni, pentru Reuters.

Frica de înălțime nu l-a împiedicat să iasă pe fereastră și să se cațere pe o cornișă de pe fațada imobilului, pentru a scăpa de fumul și flăcările din interior.

„În primele secunde nu înțelegi – apoi mintea se pune în funcțiune și începe să analizeze ce s-a întâmplat”, a mai spus bărbatul în interviul acordat din locuința pe care o are în afara Kievului.

În cele din urmă, Malcevski a coborât pe o scară pe care o sprijiniseră salvatorii de clădire.

Comparat în glumă de nepoți cu „Spider-Man” după ce a ieșit pe fereastră

La fața locului s-au deplasat și membrii familiei sale, pe care Malcevski i-a sunat la scurt timp după ce a fost salvat.

Omul de știință este căsătorit și are doi copii adulți și șapte nepoți.

Malcevski, pe care nepoții l-au comparat în glumă cu „Spider-Man” după ce au văzut imaginile pe YouTube, a spus că Ucraina ar trebui să continue lupta pentru a slăbi Rusia, în ciuda încercărilor de relansare a negocierilor de pace susținute de SUA.

Un oficial american a declarat marți că emisarul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a purtat discuții „constructive” cu omologii săi americani.