Miniştrii afacerilor externe şi ai apărării din țările membre ale Uniunii Europene au adoptat luni, la Bruxelles, Busola strategică a apărării europene – o nouă politică de apărare comună care va permite UE să stabilească rapid forţe de reacţie rapidă – și care urmează a fi validată la summitul șefilor de stat sau de guvern de la finele săptămânii într-un moment în care asistăm la revenirea războiului în Europa. Documentul fondator care a primit undă verde de la miniștrii europeni prevede complementaritatea UE cu NATO, sporirea autonomiei strategice europene, crearea unei forțe de reacție rapidă de 5.000 de militari, elaborarea unei strategii spațială europene pentru securitate și apărare și o politică de apărare cibernetică, scrie caleaeuropeană.ro.

Busola oferă Uniunii Europene un plan de acțiune ambițios pentru consolidarea politicii de securitate și apărare a UE până în 2030.

„Mediul de securitate mai ostil ne impune să facem un salt calitativ înainte și să ne sporim capacitatea și dorința de a acționa, să ne consolidăm reziliența și să investim mai mult și mai bine în capacitățile noastre de apărare”, au consemnat statele UE, conform unui comunicat difuzat de Consiliu.

Obiectivul Busolei strategice este de a face din UE un furnizor de securitate mai puternic și mai capabil. UE trebuie să fie capabilă să își protejeze cetățenii și să contribuie la pacea și securitatea internațională. Acest lucru este cu atât mai important într-un moment în care războiul a revenit în Europa, în urma agresiunii nejustificate și neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, precum și a unor schimbări geopolitice majore. Această busolă strategică va spori autonomia strategică a UE și capacitatea acesteia de a colabora cu partenerii pentru a-și proteja valorile și interesele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă nu acum, atunci când?

„Amenințările sunt în creștere, iar costul inacțiunii este clar. Busola strategică este un ghid pentru acțiune. Acesta stabilește o cale ambițioasă de urmat pentru politica noastră de securitate și apărare pentru următorul deceniu. Aceasta ne va ajuta să ne asumăm responsabilitățile în materie de securitate, în fața cetățenilor noștri și a restului lumii. Dacă nu acum, atunci când?“, s-a întrebat, retoric, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Potrivit documentului, o UE mai puternică și mai capabilă în materie de securitate și apărare va contribui în mod pozitiv la securitatea globală și transatlantică și este complementară NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru membrii săi. De asemenea, va intensifica sprijinul pentru ordinea globală bazată pe reguli, cu Organizația Națiunilor Unite în centrul acesteia.

Patru piloni – acțiune, securitate, investiții, parteneriate.

Busola acoperă toate aspectele politicii de securitate și apărare și este structurat în jurul a patru piloni: acțiune, securitate, investiții și parteneriat.

Acțiune – Pentru a putea acționa rapid și ferm ori de câte ori izbucnește o criză, împreună cu partenerii dacă este posibil și singură atunci când este necesar, UE va:

– stabili o capacitate puternică de desfășurare rapidă a UE de până la 5 000 de soldați pentru diferite tipuri de crize;

– fi pregătită să desfășoare 200 de experți în misiuni PSAC complet echipați în termen de 30 de zile, inclusiv în medii complexe;

– desfășura exerciții reale regulate pe uscat și pe mare;

– spori mobilitatea militară;

– consolida misiunile și operațiunile civile și militare ale UE în cadrul PSAC (Politica de apărare și securitate comună) prin promovarea unui proces decizional rapid și mai flexibil , acționând într-un mod mai robust și asigurând o mai mare solidaritate financiară;

– utiliza pe deplin Instrumentul european pentru pace pentru a sprijini partenerii;

Securitate – Pentru a-și consolida capacitatea de a anticipa, de a descuraja și de a răspunde la amenințările și provocările actuale și la cele care apar rapid, precum și de a proteja interesele de securitate ale UE, Uniunea va:

– stimula capacitățile de analiză a informațiilor;

– dezvolta echipe de reacție și instrumente hibride care să reunească diferite instrumente pentru a detecta și a răspunde la o gamă largă de amenințări hibride;

– dezvolta în continuare setul de instrumente diplomatice cibernetice și va institui o politică de apărare cibernetică a UE pentru a fi mai bine pregătită și a răspunde mai bine la atacurile cibernetice;

– dezvolta un set de instrumente pentru manipularea informațiilor și ingerințe externe;

– elabora o strategie spațială a UE pentru securitate și apărare;

– consolida rolul UE ca actor în domeniul securității maritime

Investiții – Statele membre s-au angajat să își sporească în mod substanțial cheltuielile în domeniul apărării pentru a răspunde ambiției noastre colective de a reduce decalajele critice în materie de capacități militare și civile și de a consolida baza noastră industrială și tehnologică de apărare europeană, Astfel, Uniunea Europeană va:

– face schimb de obiective naționale privind creșterea și îmbunătățirea cheltuielilor de apărare pentru a corespunde nevoilor noastre de securitate;

– oferi stimulente suplimentare pentru ca statele membre să se angajeze în dezvoltarea în colaborare a capacităților și să investească în comun în capacitățile strategice și în capacitățile de ultimă generație pentru a opera pe uscat, pe mare, în aer, în domeniul cibernetic și în spațiul cosmic;

– stimula inovarea tehnologică în domeniul apărării pentru a umple lacunele strategice și a reduce dependențele tehnologice și industriale;

Parteneriat – Pentru a aborda amenințările și provocările comune, UE va:

– consolida cooperarea cu partenerii strategici, cum ar fi NATO, ONU și partenerii regionali, inclusiv OSCE, UA și ASEAN;

– dezvolta parteneriate bilaterale mai bine adaptate cu țări cu mentalități similare și parteneri strategici, cum ar fi SUA, Canada, Norvegia, Regatul Unit, Japonia și alții;

-dezvolte parteneriate adaptate în Balcanii de Vest, în vecinătatea noastră estică și sudică, în Africa, Asia și America Latină, inclusiv prin consolidarea dialogului și a cooperării, prin promovarea participării la misiunile și operațiunile PSAC și prin sprijinirea consolidării capacităților;

Prima versiune a Busolei strategice a fost prezentată de Înaltul Reprezentant în noiembrie 2021, pe baza primei analize a amenințărilor la care au contribuit serviciile de informații ale celor 27 de state membre ale UE și a unei faze de dialog structurat între statele membre ale UE, instituțiile UE și experți. Versiuni succesive au fost discutate în februarie și martie 2022 pentru a reflecta dezbaterea dintre statele membre și pentru a ține seama de pachetul Comisiei privind apărarea și spațiul din 15 februarie și de cele mai recente evoluții internaționale, inclusiv, în special, de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Acesta contribuie în mod direct la punerea în aplicare a agendei de la Versailles.

Busola strategică va fi aprobată la Consiliul European din 24-25 martie 2022.

#Busola strategica UE #NATO #UE

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.