În cadrul unei conferințe de presă organizate la Ministerul Sănătății marți, 22 martie, la care a participat directorul Biroului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Dr Hans Henri P. Kluge, care se află într-o vizită oficială la Chișinău, ministra sănătății Ala Nemerenco, a vorbit despre răspunsul Republicii Moldova la criza umanitară creată din cauza războiului din Ucraina, în special despre asistența medicală oferită refugiaților și presiunea asupra sistemului de sănătate din Republica Moldova, în contextul evenimentelor din regiune.

„Această criză umanitară este fără precedent. Țara noastră a primit și găzduit cel mai mare număr de refugiați per capital din regiune. O mare parte din refugiați după un drum istovitor aveau nevoie și de asistență medicală. Astfel, Ministerul Sănătății a creat în regim de urgență echipe medicale la fiecare punct de trecere a frontierei și în centrele de plasament temporar. Totodată, prin decizia CSE a fost dispusă acordarea asistenței medicale refugiaților în toate cazurile de urgență medico-chirurgicale și în cazurile de îmbolnăviri prin COVID-19”, a declarat ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.

În cadrul aceleiași conferințe, Dr Hans Henri P. Kluge, directorul Biroului Regional pentru Europa al OMS a mulțumit moldovenilor pentru ajutorul pe care îl acordă refugiaților.

„Republica Moldova este o țară mică, dar are o inimă și un spirit enorm. Noi cei la OMS suntem extrem de recunoscători Republicii Moldova, Guvernului și poporului său pentru tot ce au făcut și ce vor continua să facă. Vreau sa le mulțumesc oamenilor care oferă asistență refugiatilor din Ucraina în perioade de criză. Ei ne demonstrează umanitate și noi trebuie să valorificăm acest lucru”, a spus directorul Biroului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății.

Potrivit responsabililor, peste 1 300 de refugiați s-au adresat după asistență la instituțiile medico-sanitare publice spitalicești din Republica Moldova, dintre care peste 400 au fost spitalizați, inclusiv pentru tratamentul cancerului și pentru proceduri de dializă, fiind asigurați cu medicamentele necesare, etc.

„Trebuie să recunoaștem că, resursele noastre sunt limitate și povara acestei crize umanitare nu ne-am dori să fie resimțită de către cetățenii noștri. În acest context, ne-am adresat partenerilor externi, instituțiilor internaționale pentru a obține suport. Mai multe state mebre ale UE și-au arătat disponibilitatea de a prelua unii pacienți. Deja am realizat unele transferuri de pacienți, dar mulți cetățeni ucraineni doresc să rămână în Republica Moldova pentru tratament. Astfel, este necesar ca să consolidăm capacitățile naționale ale sistemului pentru a oferi în volum deplin asistență medicală, atât refugiaților din Ucraina, cât și cetățenilor noștri”, a mai menționat ministrul Sănătății.

La rândul său, directorul Biroului Regional pentru Europa al OMS a declarat că, vor face tot posibilul pentru ca cetățenii țării noastre să beneficieze de servicii medicale de calitate.

„ Misiunea mea în Republica Moldova este de a discuta și de a conveni asupra unui program de consolidare a sistemului de sănătate. Pentru cetățenii Republicii Moldova vom face tot ce ne stă în puteri pentru a spori calitatea actului medical, pentru a face mai accesibile medicamentele pentru întreaga populație și pentru a asigura accesul la sănătatea primară, inclusiv în zonele rurale”.

De menționat că, în contextul crizei refugiaților, OMS cu suportul Uniunii Europene a donat Republicii Moldova un lot de o tonă de medicamente și produse medicale și un alt lot de 8 tone de medicamente, consumabile și truse medicale, dar și teste rapide pentru despistarea SARS-CoV-2.

„OMS a oferit un suport consistent Republicii Moldova și în perioada anilor 2020-2022, în contextul prevenirii și controlului pandemiei COVID-19, oferind asistență tehnică și donații esențiale sub formă de dispozitive medicale, echipament individual de protecție, medicamente, consumabile, remedii igienice, etc., în valoare totală de circa 50 mln. de lei”, mai spun responsabilii.

Totodată, cu suportul tehnic al OMS, în aceeași perioadă, a fost facilitată obținerea suportului din partea mai multor parteneri de dezvoltare, precum UE, USAID, Germania, Marea Britanie, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, oferind sistemului de sănătate echipamente de protecție, generatoare, concentratoare de oxigen, pulsoximetre, monitoare și multe alte bunuri în valoare totală de circa 90 mln. de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#COVID-19 #Ministerul Sănătății #OMS #refugiati

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.