Europarlamentarul român, Corina Crețu, a anunțat că în semn de solidaritate cu Republica Moldova va solicita cetățenia țării noastre. Oficialul european spune că va solicita cetățenia Republicii Moldova, în temeiul articolului 12 din Legea cu privire la cetățenie, ca descendentă directă a unor cetățeni refugiați din Basarabia după 1940.

„Având în vedere circumstanțele extraordinare și vremurile dramatice pe care le trăim, astăzi am decis, în semn de solidaritate față de momentele grele pe care le traversează cetățenii Republicii Moldova și drept omagiu adus refugiaților care fug din calea războiului, în semn de recunoștință pentru bunicii mei și străbunicii mei dinspre Mama, să demarez pregătirea dosarului pentru a solicita, pe lângă cetățenia Română, și pe cea a Republicii Moldova. Sper că voi reuși să depun curând documentele necesare care atestă statutul meu de urmașă a bunicilor mei care s-au născut pe teritoriul Republicii Moldova și s-au refugiat după 1940 din Basarabia”, a spus Corina Crețu.

Corina Crețu a ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European în perioada iunie-octombrie 2014 și a exercitat funcția de Comisar European în perioada 2014-2020.

#cetatenie #Corina Cretu #europarlamentar

Aproape jumătate dintre cei chestionați în cadrul unui sondaj online consideră că banii publici sunt gestionați ineficient în Moldova. Datele au fost prezentate în cadrul Barometrului încrederii în finanțele publice lansat de Asociația FINEDU Moldova, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, transmite IPN.

Potrivit lui Marius Braga, manager de proiect FINEDU Moldova, 48% dintre respondenți declară că au puțină încredere sau deloc în modul de gestionare a finanțelor publice din Moldova. Totodată, el a menționat că, față de acum trei ani, o mare parte dintre participanți au indicat că încrederea a crescut. Marius Braga a spus că exercițiul reprezintă prima încercare de măsurare a încrederii în finanțele publice, care ar putea fi repetată anual, astfel încât rezultatele să permită urmărirea evoluției percepțiilor în timp.

Ministra finanțelor, Victoria Belous, a spus că instituția încearcă să îmbunătățească modul în care comunică informațiile despre gestionarea banilor publici, astfel încât acestea să fie mai accesibile. Oficiala a subliniat că transparența trebuie însoțită de o gestionare responsabilă a banilor publici, astfel încât fiecare leu colectat din impozite și taxe să fie direcționat către cheltuieli cu impact cât mai mare asupra cetățenilor.

Participanții au indicat trei direcții principale care le-ar crește încrederea în modul în care sunt cheltuite finanțele publice: mai multă transparență – 63%, utilizarea mai eficientă a banilor publici – 53% și rezultate mai clare ale cheltuielilor publice – 45%. Totodată, puțin peste 60% dintre participanți consideră că digitalizarea contribuie la îmbunătățirea gestionării finanțelor publice.

Sondajul a fost realizat în baza unui chestionar online la care au participat 178 de persoane, majoritatea din regiunea Centru și Chișinău. Barometrul a fost prezentat la Forumul privind guvernanța finanțelor publice organizat de Ministerul Finanțelor și FINEDU Moldova, cu sprijinul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.