Asistența medicală de urgență este tot mai solicitată, iar responsabilii informează că, în perioada 21-27 martie, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a deservit un număr de 14395 solicitări. Ulterior, după acordarea ajutorului medical prespitalicesc, 5666 pacienți, inclusiv 1445 copii au fost transportați la instituțiile spitalicești din țară.

Conform responsabililor, la Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească au apelat cel mai des persoanele cu maladii cardiovasculare – 3063, dintre care 51 pacienți cu Sindrom coronarian acut; urmate de 2542 cetățeni cu urgențe respiratorii și 2013 persoane cu patologii neurologice, inclusiv 225 pacienți cu accidente vasculare cerebrale.

„Pe parcursul săptămânii ambulanța a mai fost solicitată pentru 1214 persoane cu diverse traumatisme, inclusiv 47 pacienți, care au suferit în urma accidentelor rutiere produse pe traseele tării. La Serviciul de Urgență au fost înregistrate 50 solicitări pe motivul intoxicațiilor, dintre care 18 cu medicamente și 16 cu alcool”, se arată în nota informativă a CNAMUP.

Totodată, în perioada menționată, echipele AMU au fost solicitate pentru acordarea asistenței medicale de urgență la 531 cetățeni ucraineni refugiați în Republica Moldova, printre care 285 copii cu diverse afecțiuni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambulanta #interventii #intoxicatii #pacienti

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.