La data de 29 martie 2022, s-a finalizat programul de instruire cu genericul Academia Exportatorilor AdTrade destinat celor circa 30 de beneficiari ai inițiativei de accelerare a exporturilor din cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), finanțat de Suedia și Marea Britanie și implementat de PNUD.

Programul de instruire a fost organizat online în perioada 2-29 martie curent de către proiectul AdTrade în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Obiectivul acestui program de instruire a fost de a oferi participanților cunoștințe noi necesare dezvoltării unei afaceri de succes, orientate spre export, prin sporirea abilităților teoretice și practice ale personalului implicat în activități de marketing și export, astfel susținând beneficiarii pentru a deveni mai competitivi pe plan internațional.

În cadrul evenimentului de lansare a Academiei Exportatorilor, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a menționat: „Importanța instruirilor pentru companiile din Republica Moldova rezultă din necesitatea diversificării și promovării exporturilor ținând cont de capacitatea limitată a pieței locale, criza regională actuală și oportunitățile de a obține o marjă de profit mai mare pentru produsele cu valoare adăugată exportate și integrarea în lanțurile valorice internaționale”.

Academia Exportatorilor se înscrie în proiectele anterioare ale Camerei de Comerț și Industrie Republicii Moldova, organizate în parteneriat cu proiectul PNUD/ AdTrade pentru a oferi asistență agenților economici de pe ambele maluri ale râului Nistru în dezvoltarea afacerilor pe plan național și internațional, identificarea partenerilor și explorarea unor noi piețe de export.

„În contextul crizei provocate de războiul din Ucraina, Moldova se confruntă cu un val mare de refugiați, precum și cu creșterea prețurilor la resursele energetice și blocarea rutelor comerciale. Motiv pentru care întreprinderile mici și mijlocii, care încă nu și-au revenit după pandemie, trebuie să facă față noilor dificultăți de ordin financiar, comercial și logistic. Proiectul AdTrade a adaptat agenda ”Academiei exportatorilor” cu subiecte care ar spori capacitățile managerilor și echipelor de export de a re-negocia contracte în situații de criză, a valorifica pe deplin avantajele acordurilor semnate de Moldova cu Uniunea Europeană, Marea Britanie și alte țări și de a se asocia pentru a exporta în comun și a identifica noi piețe de desfacere”, a menționat Natalia Iachimov, ofițeră a proiectului AdTrade.

Instruirile au fost organizate în format interactiv, pentru a le permite participanților să-și dezvolte competențele și abilitățile practice în următoarele domenii:

Organizarea activității de marketing a unei companii orientate spre export;
Portaluri și baze de date utilizate pentru accesul pe piețele internaționale;
Planul de afaceri și strategia de export;
Contractul de export;
Proceduri vamale de export și condițiile de livrare INCOTERMS 2020;
Tehnici de comunicare și negociere;
Sisteme de management a calității și certificarea companiilor/produselor orientate spre export;
Instrumente și surse de finanțare a exportului;
Asocierea producătorilor și integrarea în lanțurile valorice internaționale
Planul anti-criză pentru întreprinderi.

Ținând cont de necesitățile participanților, un accent deosebit s-a pus pe identificarea unor acțiuni ce ar putea fi aplicate de companii pentru a depăși criza regională, au fost oferite informații privind adaptarea planului de afaceri și strategiei de export la condițiile actuale.

Agenda programului de instruire Academia Exportatorilor AdTrade include 14 cursuri de instruire cu o durată de aproximativ 42 de ore academice.

Academia Exportatorilor este o inițiativă a Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, realizată cu suportul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), finanțat de Suedia și Marea Britanie și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#antreprenori #capacitati #CCI a RM #export

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.