Prim-ministra Natalia Gavrilița a avut o întrevedere cu președinta Republicii Slovace, Zuzana Čaputová, care în aceste zile se află în Moldova. Oficialii au făcut un schimb de opinii referitor la războiul din Ucraina, ambele state pledând pentru încetarea acțiunilor militare și soluționarea pe cale pașnică a conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina.

„Republica Slovacă va sprijini, în continuare, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, considerând-o parte din familia UE”, a declarat Zuzana Čaputová.

Natalia Gavrilița a mulțumit pentru asistența, oferită de Guvernul Slovaciei, prin mecanismul de protecție civilă, pentru necesitățile cetățenilor ucraineni, refugiați în țara noastră. În context, prim-ministra a remarcat că sprijinul partenerilor din Uniunea Europeană este unul esențial în contextul războiului din Ucraina.

„Guvernul își concentrează toate eforturile pentru gestionarea eficientă a fluxului de refugiați și menținerea stabilității în țară în ceea ce ține de ordinea publică, funcționalitatea infrastructurii, dar și gestionarea situației financiare. Mizăm și în continuare pe sprijinul statelor-membre ale UE, inclusiv al Republicii Slovace, care a demonstrat de-a lungul anilor că este un partener de încredere” a menționat Natalia Gavrilița.

Pe agenda discuțiilor s-au regăsit și subiectele legate de eficiența energetică a ambelor state. Președinta Slovaciei a menționat că țara sa este în proces de diversificare a resurselor energetice și este deschisă să își împărtășească experiența în acest domeniu.

În același context prim-ministra a menționat că deși în Republica Moldova se confruntă cu o criză umanitară, reforma justiției și combaterea corupție rămân prioritare pe agenda de reforme a Guvernului. În cadrul dialogului, oficialii au reiterat necesitatea consolidării relațiilor comercial-economice bilaterale.

Slovacia a oferit Republicii Moldova un lot de ajutor umanitar în sumă de 50 de mii de euro, care cuprinde hrană, seringi și materiale de prima necesitate. Anunțul a fost făcut chiar de președinta slovacă, Zuzana Čaputová, care se află într-o vizită de lucru astăzi, 30 martie la Chișinău, după întrevederea avută cu șefa statului nostru Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Gavrilita #războiul din Ucraina #Slovacia #Zuzana Čaputová

Actuala preşedintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie preşedinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creştin-Democrate (CDU), relatează AFP, preluată de Agerpres.

Nominalizarea ei este aşteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz.

Confirmarea ar face ca alegerea ei, pe 30 ianuarie, să fie practic sigură de către aproximativ 1.260 de alegători, în principal membri ai parlamentului din ambele camere (Bundestag şi Bundesrat), împreună cu câţiva reprezentanţi ai societăţii civile.

Ea i-ar succeda apoi lui Frank-Walter Steinmeier (SPD), care este preşedinte al Republicii Federale din 2017.

Tradiţia politică din Germania dictează ca partidele de coaliţie să caute să convină asupra unei figuri comune pentru acest rol în mare parte ceremonial, menit să depăşească diviziunile partizane şi să reprezinte conştiinţa morală a naţiunii.

Actuala coaliţie de guvernare este formată din Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), formată din CDU-ul cancelarului Friedrich Merz şi aliatul său bavarez, CSU, precum şi din social-democraţi (SPD).

Luni, cancelarul şi-a exprimat dorinţa de a alege o femeie ca şef al statului, declarând că va propune un candidat „de centru”, fără a da nume.

Prin urmare, ar putea fi aleasă această politiciană a CSU, ale cărei apariţii într-un costum tradiţional (dirndl) la Oktoberfest au transformat-o într-o figură familiară în tot landul.

De asemenea, ea se bucură de un nivel de respect şi de recunoaştere care se extinde mult dincolo de rândurile CSU. De săptămâni întregi, partenerul de coaliţie SPD a emis numeroase declaraţii de susţinere pentru această fostă ministră a Agriculturii sub Angela Merkel.

Unul dintre liderii regionali ai SPD, Dietmar Woidke (Brandenburg), şi-a exprimat în mod clar sprijinul faţă de ea, descriind-o pentru Politico drept „candidata perfectă”. „Cunoaşte politica germană pe de rost. Este abordabilă. Îi plac oamenii, ştie să asculte şi să se facă ascultată”, a spus el.

Modul în care a gestionat relaţia cu grupul parlamentar al AfD din parlamentul landului Bavaria este considerat atât ferm, cât şi politicos.

Într-o perioadă de intensă polarizare politică şi în contextul în care partidul anti-imigraţie şi pro-rus AfD a atins o popularitate record în ţară, cu aproximativ 28% din intenţiile de vot, ea ar putea deveni o forţă pentru calmarea tensiunilor.

Ilse Aigner s-a născut în Bavaria, din părinţi care conduceau o companie de electricitate. Tinereţea i-a fost marcată de un cancer: o tumoare de pe spate a trebuit să fie extirpată.

După studii tehnice, a lucrat ca tehnician electrician pentru un producător de elicoptere, înainte de a ocupa numeroase funcţii parlamentare şi ministeriale, atât la nivel local, cât şi federal.