Azi are loc cel de al 23-lea summit UE-China, care se va desfășura prin videoconferință. Evenimentul a fost amânat de câteva ori până acum, din cauza deteriorării relațiilor. Câteva zile în urmă Consiliul European a anunțat că summit UE-China se va desfășura la 1 aprilie 2022, prin videoconferință. Ulterior, informația a fost confirmată și de ministerul de externe de la Beijing.

În comuncat emis de Consiliul European înainte de a începe summitul virtual este anunțat că:

„UE va profita de ocazie pentru a sublinia necesitatea de a susține ordinea internațională bazată pe norme și valorile universale. UE va solicita reluarea dialogului UE-China privind drepturile omului, în mod substanțial”

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, reprezentând UE, se vor întâlni cu prim-ministrul chinez, Li Keqiang, iar după-amiaza cu președintele chinez, Xi Jinping.

„Principalele subiecte abordate la summit vor fi războiul din Ucraina, angajamentul comunității internaționale de a sprijini Ucraina, criza umanitară dramatică generată de agresiunea Rusiei, caracterul destabilizator al acesteia pentru ordinea internațională și impactul său inerent la nivel mondial” este menționat într-un comuncat emis de Consiliul European.

Liderii vor discuta, de asemenea, despre situația relațiilor bilaterale și despre domenii de interes comun, cum ar fi schimbările climatice, biodiversitatea și sănătatea, precum și despre modalitățile de asigurare a unei relații comerciale mai echilibrate și reciproce.

Summitul UE-China precedent s-a desfășurat la 22 iunie 2020, iar reuniunea liderilor UE-China a avut loc la 30 decembrie 2020.

În urmă cu două săptămâni, fără a menționa China, liderii G7 au făcut aluzie la eventualitatea ca Beijingul să ofere Rusiei asistență militară sau financiară. Săptămâna trecută, președintele american Joe Biden a declarat după întâlnirile cu șefii de stat și de guvern din NATO și G7, că l-a avertizat pe președintele Chinei că dacă ajută Rusia în invazia din Ucraina vor exista consecințe față de statul asiatic, în special în ce privește relațiile economice pe care le are cu Occidentul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#liderii UE #războiul din Ucraina #summit UE-China

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.