Mariana Vîșemerkaya, una dintre femeile care s-a aflat la maternitate din Mariupol în timpul bombardamentelor edificiului, a oferit un interviu intens promovat de presa apropiată Kremlinului. Publicațiile apropiate puterii de la Moscova au prezentat declarațiile ei drept dovadă a versiunii că evenimentele, de fapt, ar fi fost pregătite din timp de administrația ucraineană, deși tânăra nu afirmă asta direct.

Relatările ei sunt împărțite în câteva părți: inițial aceasta povestește cum a ajuns din Donbas în Mariupol, apoi cum a ajuns la spital, iar ulterior – despre exploziile care au avut loc. Potrivit ei, s-au auzit doar două bubuituri, apoi toate mamele și gravidele au fost duse în subsol, iar când a început evacuare mai întâi au fost scoase femeile grav-rănite și mamele cu bebeluși, iar ea a ieșit ultima. De asemenea, tânăra, care mai este și blogheriță, susține că nu a dat acordul să fie fotografiată și lasă de înțeles că jurnaliștii au ajuns la fața locului în mai puțin de 10 minute, dar confirmă că nu ea a fost pe targă, ci altă femeie, care a decedat, și neagă participarea la eventuale înscenări invocate de Kremlin.

De ce să ne punem întrebări?

Nu este clar când și unde s-a realizat interviul. Secvența a fost montată, se observă clar mai multe fraze tăiate și lipsă de consecvență în declarații, afirmă jurnaliștii de la Mediazona. Mariana spune că militarii luau mâncarea de la gravide, dar nu precizează dacă e vorba de ruși și ucraineni, însă Kremlinul afirmă că ar fi vorba despre armata subordonată Kievului.

Același lucru se referă și la un alt spital, din care, potrivit tinerii, au fost transferate gravidele. Conform femeii, acesta a fost ocupat de militari, însă fără a preciza despre care forțe armate vorbește. Precizăm că imediat după bombardament, autoritățile ruse au negat că au bombardat maternitatea nr. 1, deși atacată a fost nr. 3, apoi a apărut versiunea cu înscenarea.

Mariana menționează de câteva ori faptul că jurnaliștii au apărut rapid la fața locului și că de gravide aveau grijă soții, care se dormeau în subsolul maternității. Ulterior, ea și-a reiterat declarația în mai multe storiesuri pe Instagram și, la fel ca în video, a declarat că nu crede că au existat atacuri aeriene, dar nu își dă seama cum s-a tras în spitalul unde se afla.

Vișemerskaya se contrazice și în declarațiile despre jurnaliștii Associated Press, care ar fi vizitat-o. Aceasta spune că nu a oferit acordul să fie publicate fotografii cu ea, însă după ce a fost acuzată că s-ar fi fotografiat pe targă, a fost nevoită să ofere explicații, dar ce a spus ar fi fost tăiat din interviu. În același timp, ea afirmă că nu a găsit nicăieri interviul oferit.

Meduza precizează că AP a publicat un material despre faptul că femeia a născut o fetiță după ce informația a fost publicată de către jurnaliștii de la Voice of America. Articolul a fost însoțit și de fotografii ale tinerei mămici, alături de bebeluș.

Referindu-se la faptul că nu a fost online de la sfârșitul lui februarie, blogherița spune că s-a aflat într-un loc unde nu era internet și electricitate, dar nu precizează unde anume a fost și unde este acum.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Versiunea integrală a interviului – pe canalul unui blogher

După ce unele surse mass-media din Rusia au publicat analiza Meduza și Mediazona, pe canalul blogherului Denis Selezniov a apărut versiunea integrală a interviului cu Vișemerskaya. În cadrul lui ea presupune că atacul asupra teatrului din Mariupol putea fi o provocare a ucrainenilor și declară că atunci când s-a bombardat maternitatea, deasupra clădirii nu zburau avioane.

Potrivit jurnalistei care a realizat interviul, blogherul a adresat întrebările, iar ea a filmat. Unde a avut loc înregistrarea nu este clar.

Interviul – acordat unei propagandiste din Rusia

Materialul publicat este realizat de Cristina Melnikova, corespondentă de război din Rusia. Jurnalista a lucrat la mai multe portaluri pro-Kremlin și a scris despre așa numita Novorosia după anexarea Crimeei și debutul conflictului din Donețk, dar și a realizat reportaje din Siria.

Printre cele mai recente reportaje ale Melnikovoi se numără inclusiv un material despre locuitorii din Mariupol care s-au refugiat în Rusia.

#bombardament #Mariupol #maternitate #maternitate bombardată #războiul din Ucraina

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.