Prim-ministra Natalia Gavrilița s-a întâlnit, la Berlin, cu moldovenii stabiliți în Germania. Gavrilița participă în aceste zile la o întrevedere comună cu miniștrii de Externe ai României, Germaniei şi Franţei la Berlin, unde se află cea mai mare parte a Cabinetului de miniștri, într-o vizită de lucru.

Discuțiile cu diaspora din Germania s-au axat pe provocările cu care se confruntă țara noastră în contextul războiului din Ucraina și acțiunile întreprinse de Guvern pentru atenuarea impactului acestuia asupra dezvoltării Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Deși acum trebuie să gestionăm o criză majoră – cea a refugiaților ucraineni, iar anterior am fost loviți și de alte crize, nu uităm să facem reforme acasă pentru a deveni mai competitivi și a aduce oamenii înapoi, în Republica Moldova”, a spus Natalia Gavrilița.

Șefa Executivului s-a referit la eforturile autorităților pentru crearea unor noi oportunități economice și investiționale, menționând că prioritară rămâne susținerea producătorilor din Republica Moldova, oferirea suportului pentru dezvoltarea afacerilor, dar și crearea unor locuri de muncă atractive pentru cetățeni.

De asemenea, Guvernul rămâne angajat în procesul de dezvoltare rurală, iar, recent, a fost lansat proiectul „Satul European”, prin intermediul căruia primăriile vor putea accesa fondurile necesare pentru localitățile sale. În acest scop, în bugetul de stat sunt prevăzute circa 800 milioane de lei.

De asemenea, prim-ministra a menționat că Republica Moldova a fost scoasă din izolare, în ceea ce privește politica externă:

„Partenerii noștri ne sunt alături și asta se simte prin toate ajutoarele care vin în Republica Moldova și prin finanțarea sporită acordată țării noastre.”

Natalia Gavrilița a vorbit despre acțiunile întreprinse pentru a asigura condiții decente cetățenilor din diaspora, menționând semnarea, la Berlin, a declarației privind recunoașterea reciprocă de Republica Moldova și Germania a permiselor de conducere. Totodată, se lucrează la ieftinirea serviciilor consulare și posibilitatea de transmitere a documentelor prin platforma MDelivery.

#Berlin #diasporă #Natalia Gavrilita #reforme

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.