Una din cele mai deteriorate străzi din centrul Capitalei, care potrivit primarului Capitalei, Ion Ceban, nu a mai fost reparată de când a fost construită, a intrat de astăzi 6 aprilie, în reparație. Lungimea totală a străzii este de 3 km și se va lucra pe porțiuni.

Conform informațiilor, actualmente se lucrează la decaparea asfaltului degradat în perimetrul str. P. Movilă – S. Lazo.

„Lucrările de reparaţie conform contractului, urmează a fi realizate timp de 18 luni şi presupun: schimbarea bordurilor şi instalarea a circa 10 km de bordură nouă, amenajarea trotuarelor şi a locurilor de parcare, crearea unei benzi pentru biciclişti, modernizarea iluminatului şi asfaltarea carosabilului. În prezent, în paralel pe str. 31 august 1989 intersecţie cu str. Ciuflea, sunt efectuate lucrări de reabilitare a sistemului de canalizare pluvială”, a scris Ion Ceban într-o postare pe Facebook.

Edilul spune că, aterior, pe toată strada au fost efectuate lucrări de reabilitare a rețelelor subterane şi de apeduct, iar străzile 31 august 1989, Alexandru cel Bun şi Tighina din centrul Capitalei, care sunt în prezent reparate concomitent, sunt parte a Pachetului II al proiectului „Reabilitarea străzilor centrale și modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chișinău”.

Valoarea totală a proiectului este de 11,8 milioane Euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#borduri #Chisinau #lucrari de reparatie #trotuare

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.