Există o varietate de modalități de combatere a fumatului, iar una dintre cele mai eficiente este utilizarea produselor alternative de livrare a nicotinei, spun specialiștii. Asta după ce mai multe studii au demonstrat că substanțele produse în urma arderii tutunului din țigară sunt cele nocive pentru organism, și nu nicotina în sine, care nu este clasificată drept substanță cancerigenă.
Deoarece nicotina creează dependență, restricțiile dure stresează organismul și nu sunt neapărat singura modalitate de a lupta împotriva dependenței. Experții și medicii nu au ajuns la un consens asupra a ceea ce este mai indicat: o reducere treptată a consumului de nicotină sau o renunțare bruscă. Cu toate acestea, se știe că renunțarea bruscă la fumat duce adesea la recidive, iar după câteva încercări devine din ce în ce mai dificil pentru un fumător să iasă din acest cerc vicios.
„Organismul persoanelor care au fumat ani de zile s-a obișnuit cu această deprindere, și, în cazul renunțării bruște, există riscul de a provoca un accident vascular cerebral. Din acest motiv, fumătorii trebuie să renunțe treptat la acest obicei. Totodată, persoanele care nu reușesc să se lase de fumat pot apela la alternative, cum ar fi plasturii cu nicotină, gumele de mestecat, sistemele de încălzire a tutunului”, declară neurologul Constantin Buceațchi.
„Trebuie să explicăm că nu va exista niciodată un fumat sănătos, dar că există, în schimb, posibilitatea ca fumătorii care nu reușesc să se lase de fumat să reducă semnificativ toxicitatea combustiei. Aceasta este o schimbare mică, dar importantă, în direcția sănătății”, declară Fabio Beatrice, fondator al Centrului anti-fumat al Spitalului San Giovanni din Torino și profesor la Universitatea din Torino.
În mod paradoxal, nicotina, deși este o cauză a dependenței chimice, nu este în sine un factor de risc pentru cancer. Potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, nicotina nu este clasificată ca substanță cancerigenă, spre deosebire, de exemplu, de aloe.
Principalele daune aduse organismului unui fumător provin din produsele arderii tutunului. Fumul de țigară, la o temperatură de 800°C, eliberează gudron și peste 6.000 de substanțe chimice, printre care benzen, amoniac, arsenic, cadmiu, plumb și altele. Țigările conțin, de asemenea, substanțe cancerigene.
Înțelegând că nicotina nu este cauza bolilor cauzate de fumat, iar arderea tutunului este un factor care ar trebui eliminat, oamenii de știință au început să se gândească la o soluție la această problemă: cum să reducă riscurile, să ofere fumătorilor o alternativă mai puțin dăunătoare.
Una dintre primele opțiuni a fost guma și plasturii cu nicotină. Dar acestea nu au fost la fel de eficiente, din cauza cantității scăzute de nicotină care ajungea în organism. De asemenea, astfel de metode nu au luat în considerare aspectul psihologic al dependenței și anume păstrarea ritualului.
Ulterior, au fost create dispozitive care păstrează ambele aspecte. Este vorba despre țigările electronice și sistemele de încălzire a tutunului care conțin nicotină și care nu ard tutunul. Studiile arată că, în aerosolul produselor fără fum, nivelul substanțelor chimice este redus cu 95%.
„Este mai indicată folosirea alternativelor de reducere a riscurilor în locul țigărilor care presupun arderea. Nu putem interzice nicotina, dar putem ajuta oamenii să aibă modalități mai puțin nocive de a o folosi”, a declarat Michael Cummings, profesor al Universității din Carolina de Sud.
În țările dezvoltate, utilizarea produselor alternative face parte din strategia anti-fumat. Prin intermediul lor, Marea Britanie a redus rata fumatului la un nivel minim istoric de 14,4% în 6 ani. Pentru a obține astfel de rezultate, medicilor li s-a permis să recomande alternative electronice pacienților care nu sunt pregătiți să renunțe complet la nicotină. Unele dispozitive din Marea Britanie pot fi achiziționate chiar și în spitale.
Noua Zeelandă și Grecia iau, de asemenea, în considerare alternativele fără fum pentru a renunța la fumat sau a reduce numărul deceselor provocate de fumat. Acestea aplică principiul reglementării proporționale, prin care produsele mai dăunătoare, cum ar fi țigările, sunt reglementate mai dur față de produsele fără fum.
