În Parlamentul Republicii Moldova va fi implementat instrumentul Dialogul Jean Monnet pentru pace și democrație. Despre inițierea acestui proces s-a discutat în cadrul întrevederii dintre președintele Parlamentului, Igor Grosu, cu Dragoș Tudorache, raportor al Comisiei pentru afaceri externe pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE în cadrul Parlamentului European.

Dialogul Jean Monnet pentru pace și democrație este un instrument dezvoltat de Parlamentul European în domeniul medierii. Implementarea acestuia are scopul de a consolida capacitatea liderilor politici de a dezvolta un dialog veritabil între partide și de a crea consensul necesar pentru generarea încrederii și a unei culturi parlamentare democratice.

Participanții de la masa discuțiilor au convenit despre etapele de implementare a acestui instrument de mediere și despre identificarea anumitor subiecte, care urmează să fie dezbătute și negociate prin intermediul Dialogului Jean Monnet pentru pace și democrație.

„Consider că trebuie să începem de la un obiectiv realizabil, de la un subiect care ar facilita dialogul. Trebuie să fie inițiativa tuturor. Doar în condițiile unui consens larg putem reuși”, a punctat Grosu.

Implementarea Dialogului Jean Monnet pentru pace și democrație face parte din „Foaia de parcurs a activităților în sprijinul democrației”, convenită în cadrul Memorandumului de înțelegere între Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova. Acesta a fost semnat la Bruxelles, pe data de 29 noiembrie 2021, de către președintele Parlamentului European de atunci, David Maria Sassoli, și președintele Parlamentului moldovean Igor Grosu.

Precizăm că, în zilele de 11-13 aprilie, Raportorul Comisiei pentru Afaceri Externe pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în cadrul Parlamentului European, membru responsabil pentru Republica Moldova al Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor, Dragoș Tudorache, efectuează o vizită la Chișinău. În marja vizitei, europarlamentarul a avut întrevederi cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, cu vicepreședinții Legislativului, Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea, cu reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare, cu președinți ai comisiilor permanente. De asemenea, a avut loc o întâlnire cu Tamara Gheorghița, Secretarul general al Parlamentului, și cu angajații Secretariatului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dialog #Dragos Tudorache #Jean Monnet #parlament

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.