Academia de Studii Economice din Moldova a devenit câștigătoarea proiectelor moldo-turce pentru anii 2022-2023. Victoria a fost adusă instituției datorită proiectului „Measuring the performance of SMEs active in the agricultural sector and/or the food industry during the health crisis COVID-19: a study in the Gaziantep and Chisinau region”, care a fost realizat în parteneriat cu Hasan Kalyoncu Üniversitesi din Turcia.

Câștigătorii celui de al doilea apel de proiecte moldo-turce pentru anii 2022 – 2023 au fost anunțați la data de 4 aprilie în cadrul ședinței oficiale de lansare a proiectelor bilaterale între Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) și Consiliul Turc de Cercetare Științifică și Tehnologică (TUBITAK).

De menționat că, realizarea cu succes a obiectivelor și sarcinilor proiectului moldo-turc va fi asigurată cu implicarea ambelor părți.

Conducătorii proiectelor din ambele țări au fost invitați la evenimentul desfășurat în format on-line în cadrul sediului ANCD, unde au avut ocazia să prezinte fiecare în parte activitățile planificate, rezultatele așteptate și impactul național și bilateral preconizat ca urmare a implementării proiectului.

Totodată, la eveniment a participat și președintele TUBITAK, profesorul Hasan Mandal și directorului general ANCD, Dna Olga Tagadiuc, dr. hab., care și-au manifestat susținerea față de sectorul de cercetare și inovare, felicitând câștigătorii din cadrul acestui apel.

La eveniment a fost prezent și ambasadorul Republicii Moldova în Ankara, Dumitru Croitor. Diplomatul moldovean a felicitat câștigătorii și a încurajat diseminarea informațiilor privind apelurile lansate în vederea sporirii numărului de proiecte aplicate și câștigate.

În cele din urmă, părțile au reiterat importanța colaborării dintre Republica Moldova și Republica Turcia, precum și necesitatea identificării recomandărilor și soluțiilor la problemele și crizele actuale care pot fi oferite prin prisma colaborării dintre cercetătorii din ambele țări.

#ASEM #colaborare moldo-turcă #TUBITAK

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.