În timp ce Kievul vorbește despre eventuala utilizare a armelor chimice, Moscova susține că sectorul locativ din Mariupol a fost practic eliberat. Potrivit responsabililor din cadrul Ministerului Apărării de la Moscova, luni seara a fost anihilat un grup de soldați care ar fi încercat să fugă din orașul asediat.

Marți dimineața, armata rusă anunța că aproape 100 de militari din subordinea Kievului intenționau să fugă, conform TASS și RIA Novosti. Aviația și artileria a ucis 50, iar 42 au s-au predat.

„Noaptea, la Mariupol, trupele ucrainene înconjurate pe teritoriul uzinei „Iliici”, au avut încercarea nereușită de a evada. Trei tancuri ucrainene, cinci vehicule de luptă de infanterie, șapte mașini au fost distruse. Alți 42 de militari ucraineni și-au depus armele și s-au predat”, afirmă Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luni seara, batalionul Azov anunța că soldații ruși ar fi pulverizat la Mariupol substanțe necunoscute, iar civilii și militarii acuză insuficiență respiratorie. Marți, în cadrul unui maraton televizat, responsabilii din cadrul Ministerului Apărării de la Kiev afirmau că ipoteza preliminară este că s-ar fi folosit muniții cu fosfor, informațiile se verifică, iar poziția oficială va fi anunțată ulterior.

Anterior, Casa Albă avertiza Kremlinul că „va simți consecințe” dacă va folosi arme chimice în Ucraina. Totodată, mai multe state, dar și Organizația Mondială a Sănătății și comunitatea europeană, au anunțat că pregătesc rezerve de medicamente și echipamente de protecție, pentru a face față eventualelor pericole chimice, radiologice și nucleare.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#arme chimice în Ucraina #atac chimic #Mariupol #războiul din Ucraina

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.