Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell a acuzat luni Rusia că “provoacă foamete în lume” prin războiul pe care îl duce în Ucraina, distrugând stocuri de grâu şi împiedicând exportarea acestuia, în special în Africa. Acesta le-a mai spus rușilor să nu mai dea vina pe sancțiuni pentru că armata rusă provoacă penuria de alimente.

Șeful diplomației europene a condus luni o reuniune a miniștrilor de externe din UE, desfășurată la Luxemburg, și în care șefii diplomațiilor celor 27 au abordat inclusiv chestiunea unui nou pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, al șaselea.

„Rușii fac sancțiunile responsabile pentru penuria de alimente și creșterea prețurilor, când nu este vorba de sancțiuni, ci de faptul că Rusia a semănat bombe pe câmpurile din Ucraina și că navele de război rusești blochează zeci de nave pline de grâu, care nu pot ieși din porturile ucrainene. Ei bombardează și distrug stocurile de grâu și împiedică exportul acestui grâu. Există un număr mare de nave care nu pot ieși din porturile ucrainene, ele provoacă penurie. Ei bombardează orașele ucrainene și provoacă foamete în lume. Provoacă foametea în lume prin blocarea exporturilor de grâu și prin distrugerea depozitelor de grâu din Ucraina. Nu mai dați vina pe sancțiuni, armata rusă este cea care provoacă penuria de alimente”, a afirmat Borrell, conform transcrierii declarațiilor sale, furnizată de Serviciul European de Acțiune Externă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

El a indicat că Africa este în special o sursă de îngrijorare majoră, deoarece este deosebit de expusă la viitoarea criză alimentară. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie (FAO) a declarat vineri că preţurile la alimente pe plan mondial au atins în martie “cele mai înalte niveluri înregistrate vreodată”, războiul din Ucraina făcând să planeze riscul unei crize mondiale, relatează AFP, potrivit Agerpres. Rusia şi Ucraina sunt primul şi respectiv al cincilea exportator mondial de grâu, ele singure reprezentând 30% din aprovizionarea la nivel mondial.

#Josep Borrell #lipsă de alimente #războiul din Ucraina #Rusia

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.