Reprezentanții mai multor autorități naționale au participat, în perioada 05-08 aprilie curent, la ședințele grupurilor de lucru tematice, organizate de Rețeaua Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (în continuare – ACN) a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Așadar, discuțiile au vizat indicatorii de performanță ce urmează a fi aprobați pentru utilizare în cadrul celei de-a V-a runde de monitorizare a Programului subregional de evaluare inter pares „Planul de acțiuni anticorupție de la Istanbul”.

Totodată, în cadrul evenimentului, Constantin Șușu și Eduard Varzar, membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, au participat în regim online la dezbaterile asupra indicatorilor de performanță și criteriilor de evaluare pe domeniul – Independența sistemului Procuraturii.

„Membrii Consiliului au înaintat mai multe propuneri, în vederea modificării unor indicatori de performanță, care vor fi incluși în metodologia de evaluare, în special a celor ce țin de numirea și demiterea Procurorului General, nivelul de finanțare a Procuraturii, mecanismul de determinare a cuantumului remunerației procurorilor, asigurarea independenței Consiliului ca organ de autoadministrare, criteriile de selecție a procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, dar și criteriile de selecție și demitere a șefului Centrului Național Anticorupție, precum și modul de constituire al Comisiei independente de experți menite să participe în procedura de selecție a acestuia”.

Ulterior, după definitivare, setul indicatorilor de performanță pe fiecare domeniu de performanță urmează să fie aprobat de către Grupul de coordonare al ACN.

Conform responsabililor, participarea la procedurile de definitivare a indicatorilor de performanță este deosebit de importantă, având în vedere că Republica Moldova urmează să fie evaluată în cadrul celei de-a V-a runde de monitorizare în baza acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#anticorupție #CSP #Procuratura

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.