Finlanda publică miercuri „carta albă” privind situația sa strategică după invazia Rusiei în Ucraina, un preludiu la o dezbatere privind o probabilă aderare istorică la NATO, potrivit Le Figaro. Înainte de invazia în Ucraina, aderarea Finlandei la NATO era mai degrabă o opțiune retorică. În doar câteva săptămâni, însă, totul s-a schimbat: sprijinul pentru aderare, care timp de zeci de ani a fost de 20-30%, s-a dublat, ajungând la peste 60%. Cel mai recent sondaj, publicat luni, îl plasează la 68%, cu doar 12% din populație împotrivă.

Și în parlament se conturează o majoritate clară, cu o schimbare la 180 de grade pentru mai multe partide care se opuneau anterior. Dintre parlamentarii care și-au făcut deja cunoscută poziția în cazul unui vot, aproximativ 100 sunt în favoarea aderării și doar 12 sunt împotrivă, dintr-un total de 200, potrivit presei finlandeze. O „carte albă” privind situația strategică a Finlandei, pregătită de executiv încă de la începutul lunii martie, va fi prezentată miercuri în Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, Helsinki și-a intensificat contactele cu majoritatea celor 30 de membri NATO, precum și cu Suedia, unde, de asemenea, liniile de demarcație au evoluat mult în favoarea unei posibile candidaturi. Prim-ministrul finlandez Sanna Marin, al cărui Partid Social Democrat s-a opus istoric NATO, a declarat săptămâna trecută că dezbaterea ar trebui să se încheie înainte de începutul verii. Adică, chiar înainte de un important summit NATO care va avea loc la Madrid pe 29-30 iunie.

Cea mai tânără lideră a UE se va deplasa miercuri la Stockholm, unde urmează să se întâlnească cu omologul său suedez, Magdalena Andersson, de asemenea social-democrată și din ce în ce mai puțin reticentă la aderare.

Toți ceilalți vecini nordici și baltici sunt deja membri ai NATO – Norvegia, Danemarca și Islanda de la înființarea sa, în 1949, precum și Polonia din 1999 și Estonia, Lituania și Letonia din 2004.

Dacă Finlanda se va alătura, granițele terestre dintre țările NATO și Rusia se vor dubla, cu 1.300 de kilometri în plus. Potrivit Helsinki, NATO consideră că ar fi nevoie de patru până la 12 luni pentru a finaliza procesul de aderare a Finlandei – care necesită acordul și ratificarea unanimă a membrilor actuali.

#Finlanda #Helsinki #NATO #războiul din Ucraina

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.