Pe final de mandat, ambasadorul României în Republica Moldova a comentat situația creată în jurul construcției liniei de energie electrică Vulcănești – Chișinău, proiect câștigat la limită de o companie din India, în detrimentul unui consorțiu din România. Diplomatul român a refuzat să comenteze rezultatele licitației, însă a dat asigurări că România are capacitățile intelectuale și tehnice pentru a realiza un astfel de proiect.

Mai mult, ambasadorul a punctat că România ar fi avut și interesul finalizării la timp a liniei de înaltă tensiune, pentru ca Republica Moldova să-și obțină cât mai curând independența energetică, potrivit ipn.md.

Încă în luna noiembrie a anului trecut, compania indiană KEC International a câștigat licitația privind construcția liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești-Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La licitație au fost depuse 10 oferte, printre care și un consorțiu din România. Diferența de preț dintre compania câștigătoare din India și consorțiul din România era de 30 de mii de euro, dintr-un contract de 27 de milioane de euro.

„Nu pot să comentez rezultatele unui tender realizat cu sprijinul Băncii Mondiale. Dar cu certitudine pot spune că în România există atât capacitatea intelectuală, mă refer la ingineri, proiectanți, la cei care știu să construiască linii electrice, cât și capacitatea fizică. Și mă refer aici la fabricile de izolatoare, conductoare electrice, de armături, de stâlpi, care să fie în stare să construiască o astfel de linie. Și asta o spun în calitatea mea de fost inginer –energetician. O mică perioadă din viața mea m-am ocupat chiar de construcția liniilor electrice”, a spus Daniel Ioniță în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Diplomatul român a menționat că România are un interes sporit ca Republica Moldova să-și diversifice sursele de energie electrică pentru a-și reduce cât mai curând dependența de Centrala de la Cuciurgan.

„Consorțiul din România care a participat la licitație, a fost un consorțiu foarte serios și foarte bine pregătit. Dar de ce nu a câștigat licitația, e un aspect pe care n-am cum să-l comentez. Nu doar proximitatea geografică, nu doar expertiza tehnică oferită de România, dar noi mai aveam interesul construirii la termen pentru că doar așa credem că Republica Moldova poate să-și asigure securitatea energetică. Iar, România a pledat cu tărie întotdeauna pentru această oportunitate”, a mai spus Daniel Ioniță.

Potrivit contractului, compania indiană are la dispoziție 42 de luni din data semnării contractului să realizeze proiectul. Noua linie de înaltă tensiune ar urma să aibă o lungime de 158 de kilometri.

#consorțiu #energie electrica #linie electrică #securitate energetica

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.