Peste 2 162 000 de lei reprezintă contribuția Moldindconbank, până acum, la susținerea eforturilor autorităților din Moldova, a celor din Ucraina, dar și a partenerilor internaționali, în gestionarea crizei refugiaților ucraineni. Aproximativ jumătate din această sumă – 1 132 000 de lei, reprezintă contribuția echipei și a clienților băncii, care au făcut donații în contul special, deschis de instituția financiară.

Din acești bani, Moldindconbank a oferit donații centrelor regionale de refugiați. În raionul Telenești, de exemplu, sunt acomodați 122 de ucraineni, inclusiv 66 de copii. În același timp, în municipiul Bălți sunt deschise trei centre de plasament permanente pentru refugiați, cu o capacitate de găzduire a 300 de persoane. Adițional, 1000 de oameni strămutați din Ucraina primesc produse alimentare și de igienă. La moment, cele mai importante necesități ale acestora, sunt asigurate și datorită contribuției Moldindconbank.

Echipa băncii a susținut și evenimentul de caritate ”For Ukraine – Charity Reception”, organizat de Hospices of Hope Moldova și Ambasada Ucrainei în Republica Moldova. La evenimentul găzduit de Muzeul Național de Istorie din Chișinău, unde au fost expuse lucrări ale pictorilor ucraineni, inclusiv unele realizate în țara noastră, au fost colectate aproximativ 17 mii de euro. Dintre care, 10 000 euro sunt destinate spitalului pentru copii Ohmatdyt din Kiev, care oferă asistență medicală specializată pentru copii. Celelalte fonduri vor fi direcționate pentru suportul artiștilor refugiați din Ucraina și Centrului de zi de îngrijire paliativă din Orhei, parte a Hospices of Hope Moldova, care își startează activitatea în mai 2022 și va oferi servicii gratuite, inclusiv, refugiaților din Ucraina.

Oricine poate dona simplu și rapid pentru susținerea refugiaților din Ucraina, accesând aplicația MICB Mobile Banking sau vizitând cel mai apropiat oficiu Moldindconbank.

Detalii despre cont:
Beneficiar B.C. ”Moldindconbank” S.A. Sucursala ”Centru”
Cod IBAN MD91ML000000028099093035
Cod Fiscal 1002600028096

Moldindconbank – mereu alături!

#MICB

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.