Instituțiile de asistență socială din gestiunea Agenției Naționale pentru Asistență Socială au primit miercuri, 20 aprilie, din partea Ministerului Federal al Afacerilor Sociale, Sănătății, Serviciilor de Îngrijire și Protecției Consumatorului din Austria, prin intermediul Ambasadei Austriei la Chișinău și World Health Organization in Moldova, echipamente personale de protecție și dezinfectanți.

Mai exact, lotul conține mănuși, măști, ochelari de protecție, precum și dezinfectanți în diferite volume și dispensere de perete, în valoare totală de 33 de mii de dolari.

Potrivit responsabililor, echipamentele vor fi repartizate conform necesităților fiecărei instituții, contribuind semnificativ la protejarea beneficiarilor, cât și a personalului angajat.

„Cu Republica Austria și Organizația Mondială a Sănătății avem o colaborare îndelungată și foarte productivă. Pe parcursul anilor, am beneficiat de suport în dezvoltarea diferitor tipuri de servicii sociale pentru persoanele în etate, persoanele cu dizabilități, copii, instruiri pentru personalul din domeniul asistenței sociale, inclusiv de suport în perioada pandemiei de COVID-19, cum este și acest lot de dezinfectanți și echipamente de protecție. Ajutorul umanitar va fi distribuit chiar astăzi tuturor instituțiilor de asistență socială și de reabilitare din gestiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care acordă servicii de plasament temporar și de reabilitare la peste 2000 de beneficiari. Chiar dacă situația epidemiologică s-a ameliorat, în continuare trebuie să fim vigilenți”, a declarat Vasile Cușca, secretarul de Stat al Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

De menționat că, în 2019, Biroul OMS în Republica Moldova a întreprins misiuni de evaluare a instituțiilor de îngrijiri pe termen lung pentru a evalua sistemul de prevenire și control al infecțiilor, elaborând o serie de recomandări și instruind lucrătorii medicali și sociali în domeniul prevenirii și controlului infecțiilor.

În 2020, colaborarea cu instituțiile de asistență socială a rezultat în instruiri privind gestionarea COVID-19 și elaborarea Planului de răspuns la pandemia COVID-19 în instituțiile de îngrijiri pe termen lung. Instruirile au continuat și în 2021-2022, iar recent reprezentanții centrelor de plasament au evaluat Planul și procedurile standard de operare.

„Ne bucurăm mult de această colaborare în domeniul asistenței sociale și mai ales de contribuția Organizației Mondiale a Sănătății la îmbunătățirea sistemului de prevenire și control al infecțiilor în instituțiile de îngrijiri de termen lung. Este nevoie în continuare de a alinia standardele și procedurile privind controlul infecțiilor și de a implementa managementul calității, atât în sistemul de sănătate, cât și cel social, pentru a proteja lucrătorii din instituții, beneficiarii și vizitatorii”, a concluzionat Stela Gheorghița, Coordonatoarea de programe urgențe de sănătate publică, Biroul OMS din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Austria #COVID-19 #donatie #echipamente de protectie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.