Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Parlamentele din Estonia și Letonia au adoptat o declarație prin care susțin că Rusia a comis un genocid în Ucraina

22 Apr. 2022, 12:06
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
22 Apr. 2022, 12:06 // În Lume //  Realitatea.md

Parlamentele estonian și leton au adoptat joi declarații în care afirmă că Rusia a comis un genocid în Ucraina, relatează CNN. Legislativul eston a dat drept exemplu orașele Bucea, Borodianka, Hostomel, Irpin și Mariupol, precum și alte așezări care au fost ocupate de forțele rusești.

 „Au fost comise crime de război sistematice și masive împotriva națiunii ucrainene de către Forțele Armate ale Federației Ruse”, potrivit parlamentului eston, Riigikogu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Federația Rusă a comis acte de genocid, printre altele atrocități în masă împotriva populației civile. Acestea au constat în omoruri, dispariții forțate, deportări, încarcerări, tortură, violuri și profanarea cadavrelor”, se arată în declarația adoptată de Riigikogu.

Parlamentul leton, Saeima, a adoptat în unanimitate declarația sa, afirmând că aceasta se bazează pe „mărturii și dovezi ample ale atrocităților brutale în masă – crime, tortură, violență sexuală și profanare a civililor ucraineni, inclusiv a femeilor și copiilor”.

„În calitate de stat membru al ONU, al Consiliului Europei, al UE și al NATO și de apărător al valorilor democratice, Letonia nu poate accepta acțiunile Federației Ruse, care desfășoară acțiuni de distrugere în masă a poporului ucrainean”, se arată într-un comunicat de presă.

ONU definește genocidul ca fiind „acte comise cu intenția de a distruge, în totalitate sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios”. Genocidul are loc atunci când sunt comise crime împotriva umanității cu scopul de a elimina o populație.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!