Kievul învinovățește karma și divinitățile de incidentele care s-au produs miercuri dimineața la Voronej, Belgorod și Kursk. Consilierul prezidențial Mihail Podolyak afirmă că regiunile ruse menționate „află ce este demilitarizarea”.

Oficialul nu a spus clar dacă Ucraina are vreo implicare, însă a menționat că motivele celor întâmplate pot fi diferite. Conform lui, acestea sunt urmare a acțiunilor armatei ruse în țar vecină.

„Regiunile Belgorod, Voronej, Kursk încep acum să exploreze ce este conceptul de demilitarizare. Dezarmare. În aceste regiuni rusești, depozitele mari de combustibil ard periodic, iar depozitele de muniții explodează din diferite motive.

Cum se explică? Foarte simplu. Dacă voi (rușii) decideți să atacați masiv o altă țară, să-i ucideți masiv pe toți cei de acolo, să zdrobiți masiv civilii cu tancuri și să folosiți depozitele din regiunile voastre pentru a vă asigura crimele, atunci mai devreme sau mai târziu va trebui să plătiți. Prin urmare, dezarmarea depozitelor ucigașilor din Belgorod și Voronezh este un proces absolut natural. Karma este o chestie dură.

Și din nou, repet: Motivele evenimentelor de distrugere a infrastructurii militare în zone de frontieră pot fi diferite. Chiar și intervenții divine în treburile păcătoșilor care au ucis masiv oameni în Mariupol în Săptămâna Mare”, declară Podolyak.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că miercuri dimineața, la Voronej și Kursk a acționat sistemul aerian de protecție, fiind interceptat și lovite două aparate de zbor fără pilor. În același timp, la Belgorod are loc deja al treilea incendiu în ultima lună, fiind afectate cel puțin două depozite de muniții și unul – de combustibil.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#atacuri armate #Belgorod #hotar ruso-ucrainean #Kursk #Mihail Podolyak #războiul din Ucraina #Voronej

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.