Rusia va boicota miercuri o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU cu Comitetul Politic şi de Securitate al Uniunii Europene (COPS), un eveniment rar, ce ilustrează o deteriorare suplimentară a relaţiilor cu Moscova.

Potrivit unei surse diplomatice ruseşti care a vorbit sub protecţia anonimatului, decizia Moscovei este legată de situaţia din Ucraina. Un diplomat occidental a declarat pentru AFP că nu îşi aminteşte ca Rusia să fi boicotat vreo reuniune a Consiliului de Securitate după invadarea Ucrainei pe 24 februarie.

Această întâlnire informală anuală dintre Consiliul de Securitate şi COPS nu a mai avut loc din 2019 din cauza pandemiei de COVID-19, informează agerpres.ro.

În cadrul reuniunii de miercuri se va discuta despre interacţiunea Uniunii Europene cu ONU în ţările în care cele două organizaţii desfăşoară operaţiuni, precum Bosnia şi Herţegovina, Republica Centrafricană sau Mali. COPS este format din ambasadorii statelor membre, fiind este responsabil de politica externă şi de securitate comună şi de politica de securitate şi apărare comună ale UE.

După reuniunea de la New York, ambasadori statelor membre UE se vor deplasa la Washington pentru o întâlnire cu oficiali americani, potrivit unui diplomat. Rusia, care rămâne unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate cu drept de veto, a fost înlăturată din mai multe organisme ONU, inclusiv din Consiliul pentru Drepturile Omului.

Marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a cărei ţară deţine preşedinţia Consiliului de Securitate în luna mai, a asigurat mass-media că acest for continuă să funcţioneze normal.

Consiliul de Securitate a avut chiar un succes extraordinar în a reuşit să izoleze Rusia de la sfârşitul lunii februarie, a apreciat Linda Thomas-Greenfield.

„Este un succes semnificativ. Am reuşit să unim vocile care condamnau Rusia în Adunarea Generală, dar acest lucru s-a întâmplat ca urmare a sprijinului larg care a existat în acest sens în Consiliul de Securitate”, a argumentat diplomata americană, care nu a menţionat că, graţie dreptului său de veto, Moscova a reuşit să scape de o condamnare din partea Consiliului de Securitate la sfârşitul lunii februarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Rusia este izolată în Consiliul de Securitate şi de fiecare dată când avem o discuţie în Consiliul de Securitate cu privire la Rusia, aceasta este în defensivă şi vom continua să o menţinem în defensivă până când va pune capăt atacului său brutal asupra poporului ucrainean”, a spus ea.

#Consiliul de Securitate #ONU #Rusia

Ilan Șor, oligarhul din Moldova condamnat în dosarul „Frauda bancară”, ar fi ajuns să joace un rol important în dezvoltarea unor mecanisme financiare prin care Rusia poate continua să facă tranzacții în pofida sancțiunilor occidentale. O analiză publicată de The Economist, citată de Digi24.ro, descrie ascensiunea lui Șor în cercurile de putere de la Moscova și rolul criptomonedei A7A5.

Potrivit analizei, Șor a creat A7A5, un activ digital care poate fi utilizat pentru transferuri și plăți în afara sistemului bancar tradițional. Instrumentul ar permite unor companii și persoane din Rusia să efectueze operațiuni financiare internaționale, în condițiile în care numeroase instituții rusești au fost excluse din sistemul financiar occidental.

Șor a declarat anterior că mecanismul ar fi facilitat tranzacții comerciale de peste 100 de miliarde de dolari. Apariția sa la Forumul Economic Estic de la Vladivostok, în 2025, unde a anunțat extinderea proiectului, a fost interpretată drept un semnal că beneficiază de susținere la nivel înalt în Rusia.

O rețea financiară care depășește Rusia

Potrivit The Economist, o parte importantă a operațiunilor legate de A7A5 este derulată din Kârgâzstan, care a devenit un punct important pentru comerțul Rusiei cu exteriorul. Autoritățile occidentale au impus sancțiuni unor instituții financiare din această țară, inclusiv unei bănci despre care oficiali americani au afirmat că ar avea legături cu Șor.

Proiectul s-ar fi extins și în alte regiuni. Potrivit publicației, A7A5 și-a deschis birouri în Nigeria și Zimbabwe și urmărește să ajungă și în alte state din Africa și America de Sud. Un specialist de la compania de analiză blockchain Chainalysis avertizează că accesul la miliarde de dolari prin intermediul blockchainului oferă regimului rus o poziție financiară mai avantajoasă decât înainte.

Un model pentru alte state sancționate

Analiza The Economist atrage atenția că adevărata miză ar putea fi mai mare decât simpla evitare a sancțiunilor impuse Rusiei.

Modelul financiar dezvoltat în jurul A7A5 ar putea fi preluat de alte state aflate sub sancțiuni internaționale, precum Iranul, Coreea de Nord sau Cuba, care ar putea încerca să creeze propriile mecanisme de tranzacționare în afara sistemului financiar dominat de Occident.

Un oficial moldovean citat de publicație consideră că sofisticarea schemelor atribuite lui Șor reprezintă o provocare pentru autorități și avertizează că astfel de mecanisme ar putea fi utilizate și în alte scopuri, inclusiv pentru finanțarea unor operațiuni clandestine.

Totuși, proiectul A7A5 s-ar confrunta și cu probleme. Potrivit analizei, unii utilizatori se tem că fondurile ar putea fi blocate atunci când sunt convertite în alte criptomonede, iar activitatea platformei ar fi scăzut în ultimele luni.

Șor, între condamnarea din Moldova și ascensiunea de la Moscova

Ilan Șor este condamnat în Republica Moldova în dosarul fraudei bancare de aproximativ un miliard de dolari și se află în Rusia. Autoritățile de la Chișinău îl acuză că a avut un rol central în frauda care a afectat sistemul bancar moldovenesc.

În ultimii ani, Șor a devenit unul dintre principalii actori ai politicii ruse față de Republica Moldova, fiind sancționat de mai multe state occidentale. The Economist notează că transformarea sa din om de afaceri și politician moldovean într-un antreprenor implicat în dezvoltarea unor mecanisme financiare pentru Rusia reprezintă o evoluție neobișnuită.

În același timp, publicația avertizează că, indiferent de viitorul A7A5, apariția unor asemenea instrumente demonstrează cât de rapid pot fi dezvoltate alternative financiare la sistemul internațional dominat de Occident, complicând eforturile de aplicare a sancțiunilor împotriva statelor și persoanelor vizate.