Prim-ministra Natalia Gavrilița se află într-o vizită de lucru în UTA Găgăuzia. Deplasarea premierei a început cu vizita la compania Fujikura Automotive MLD din subzona ZEL Vulcănești, specializată în producerea echipamentelor și utilajului pentru domeniile telecomunicații, energetică, industrie, electronică digitală și transporturi, anunță Guvernul.

Investitorul nipon a început activitatea în municipiul Comrat în 2017, având peste 500 de angajați. De asemenea, grație procedurilor simplificate de încadrare în câmpul muncii a refugiaților ucraineni, dispuse de Comisia Situații Excepționale, în cadrul companiei au fost angajate șase persoane refugiate din Ucraina. În rând cu alți salariați, aceștia beneficiază de întregul pachet social, fiind asigurați și cu transport gratuit.

„Apreciem mult productivitatea de care dați dovadă și capacitatea de a depăși unele aspecte provocate de criza din regiune. Să știți că Guvernul este alături de dumneavoastră, ați simțit asta și atunci când am decis să compensăm o parte din costurile pentru gazele naturale și energia termică. În prezent, suntem orientați spre identificarea noilor piețe de desfacere, vrem să creştem investiţiile în ţara noastră, să îmbunătăţim climatul de afaceri, să demonopolizăm economia, să facilităm transformarea digitală, pentru a crea cele mai bune premize pentru dezvoltarea investitorilor străini și locali”, a menționat prim-ministra.

Prim-ministra Natalia Gavrilița a vizitat astăzi și Centrul pentru reabilitarea supraviețuitoarelor violenței, deschis în anul 2020, în UTA Gagauzia. Instituţia are 10 angajați și oferă servicii sociale, consultații și cazare – timp de un an, 58 de femei au beneficiat aici de asistență, iar în ultima perioadă, Centrul a primit și peste 100 de refugiați.

Natalia Gavrilița a menționat că extinderea serviciilor prestate în cadrul Centrului este importantă și în contextul implementării Convenției de la Istanbul, privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

„Trebuie să vorbim mai mult despre problema violenței în familie, dar și să oferim soluții eficiente pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen. Trebuie să ne implicăm activ pentru a-i proteja pe cei aflați în dificultate și a le oferi tot sprijinul de care au nevoie”, a spus Natalia Gavrilița.

Pentru amenajarea centrului, autoritățile din UTAG au oferit un edificiu, care a fost reparat capital – contribuţia totală a Executivului UTA Găgăuzia în acest proiect fiind de circa 85.000 de dolari. În același timp, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) , cu sprijinul Republicii Coreea, a alocat finanțare în sumă de 90.000 de dolari. Resursele au fost alocate pentru renovarea clădirii, crearea infrastructurii, dar și a echipelor multidisciplinare pentru prestarea serviciilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Fujikura #Guvernul Gavrilita #UTA Gagauzia

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.