În acest an avem un fenomen fără precedent în istoria țării, când datoria de stat internă înregistrează o scădere semnificativă de 1,2 miliarde lei pe parcursul a doar 4 luni din an.

În toată istoria Moldovei noi am asistat la o creștere constantă a datoriei interne, mai puțin în acest an, când Guvernul depune toate eforturile pentru a reduce aceste tipuri de împrumuturi. Motivul de bază este creșterea puternică a costului banilor, care s-au scumpit de 2,5 ori față de perioada similară a anului trecut. Dacă anul trecut în această perioadă Guvernul a plătit în mediu pentru banii împrumutați 4,98%, atunci în acest an dobânda medie ponderată a ajuns la 12,55%”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Dobânda pentru Valorile mobiliare de stat în prezent au atins maxima din ultimii 6 ani, fapt ce descurajează Guvernul să se împrumute pe piața internă.

Unica soluție reală pe termen scurt sunt împrumuturile externe, care întârzie să vină. Conform datelor disponibile pentru primele 3 luni, Guvernul a reușit să contacteze doar 2,2 miliarde lei din surse externe. Din această sumă doar un miliard de lei a mers la acoperirea deficitului bugetar, restul au fost direcționați spre plata împrumuturilor interne. Voi menționa și cele 94 milioane lei veniți în primele 3 luni ale anului, o sumă infimă față de necesitările bugetului pentru 2022”, afirmă Ioniță.

Republica Moldova are aprobat un deficit bugetar de 19,4 miliarde lei, iar în primele 3 luni ale anului au fost atrase doar 6% din suma necesară. Lipsa resurselor financiare impune Guvernul să amâne proiectele investiționale, prioritate fiind cheltuielile de ordin sociale în special plata pensiilor și salariilor.

„Fără o finanțare externă puternică, Moldova riscă și-n acest an să continuei tradiția proastă din 2015 și până în prezent de neexecutare în fiecare an cu 3,5-4,5 miliarde lei a bugetului de stat. Neexecutare din contul reducerii investițiilor”, a punctat economistul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #cheltuieli #datorie #imprumuturi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.