Numărul refugiaților ucraineni care se află acum pe teritoriul Republicii Moldova este de 86 de mii. Potrivit ministrului muncii și protecției sociale, Marcel Spatari, cea mai mare parte dintre cei care au fugit din calea războiului și-au găsit liniștea în familii-gazdă. Doar 5 mii de refugiați se află în centrele de plasament din Republica Moldova. Marcel Spatari dă asigurări că familiile care și-a deschis casele pentru refugiații ucraineni vor beneficia de ajutor în valoare de 3500 de lei.

Ministrul muncii și protecției sociale spune că de la începutul procesului de depunere a dosarelor, peste 10 mii de familii care găzduiesc refugiați s-au înregistrat pentru a beneficia de ajutor. Marcel Spatari dă asigurări că sprijinul financiar de 3500 de lei oferit familiilor-gazdă nu este alocat din bugetul de stat, ci din donațiile comunității internaționale, notează ipn.md.

„Aproximativ 10 mii de familii au apelat pentru acest ajutor. Procesul încă nu s-a terminat. Procesul de solicitare s-a încheiat, dar procesul de distribuție a acestor indemnizații este în desfășurare. Indemnizațiile de care beneficiază și refugiații și familiile gazdă sunt din fonduri externe, nu sunt bani din bugetul de stat, nu sunt din taxele cetățenilor noștri, este sprijin internațional”, a spus Marcel Spatari la postul public de televiziune.

Potrivit ministrului, o parte dintre refugiații care au ales la începutul războiului Republica Moldova, fie s-au îndreptat spre alte state europene, fie s-au întors în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Marcel Spatari spune că fluxul de refugiați din prima etapă a războiului s-a temperat, totuși pe teritoriul Republicii Moldova rămân mii de copii ucraineni care necesită să fie înscriși la școală sau grădiniță.

„90 de centre de plasament pentru refugiați mai sunt active, dintre acestea 20 de centre ar putea fi închise pentru că nu mai au mulți refugiați. În total, sunt plasați 5 mii de refugiați. Cei mai mulți dintre refugiați sunt în comunitate, nu sunt în centre de plasament. Acum sunt 86 de mii de refugiați pe teritoriul Republicii Moldova. Cu cât trece mai mult timp, cu atât sunt mai mari șansele ca acești refugiați să rămână la noi și să se integreze în societate”, menționează Marcel Spatari.

Aproape jumătate din refugiați sunt copii, sunt multe mame cu copii.

„Acești copii au nevoie de acces la educație, de grădiniță, școală. Cei mai mari învață online. La Moldexpo a fost amenajat spațiu pentru ca să poată avea loc lecțiile online în limba ucraineană. Alți peste 2000 de copii au fost înscriși în instituțiile noastre de învățământ”, a mai spus ministrul muncii și protecției sociale.

Potrivit lui Marcel Spatari, de la începutul crizei refugiaților, au fost recepționate 499 loturi de ajutoare umanitare, dintre care cele mai multe în adresa organizațiilor neguvernamentale – 244 loturi, comunităților religioase – 103 loturi, autorităților publice locale – 46 loturi.

#ajutor pentru refugiații din Ucraina #centre de plasament #copii #state europene

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.