Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

15 august 2026

Dumitru Alaiba: BNM are responsabilitatea și datoria de a ține inflația sub control

13 Mai 2022, 21:17
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
13 Mai 2022, 21:17 // Societate //  Realitatea.md

Situația curentă din economie și anume inflația care a atins un nivel record de 27 % în luna aprilie curent a fost unul dintre subiectele discuției cu Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, la emisiunea „Rezoomat” de la RliveTV și realitatea.md.

Cum apreciază datele raportului prezentat astăzi de către BNM precum că inflația în aprilie curent a fost de 27 % în raport cu luna aprilie a anului trecut, Dumitru Alaiba a răspuns că este vorba despre o inflație globală.

„Da, este într-adevăr o perioadă foarte complicată, aceasta e trista realitate, când sunt lucruri pe care nu le putem schimba și nu le putem influența. Pentru prima dată în viață sunt martorul la așa fenomen ca inflație globală. Inflația e peste tot nu e doar la noi. Aceasta este absolut adevărat și noi nu putem combate chestia dată, dar în același timp sunt lucruri pe care le putem influența și este important ca instituțiile să funcționeze și să facă tot ce pot, tot ce le stă în puteri ca să ușureze această povară.”

Cum explică faptul că Rusia lovită de sancțiuni are inflație de 16 %, iar Ucraina fiind implicată în război inflația e de 15 %, parlamentarul a declarat că anume pentru aceasta a și invitat conducerea BNM la audieri în comisie, apoi în parlament, ca să înțelegem ce se întâmplă.

„Da, inflație este peste tot, dar nu peste tot este inflație de aproape 30 la sută. Deci sunt lucruri pe care noi le putem influența și avem în acest sens BNM, care evident are această responsabilitate și din acest motiv, ca să înțelegem ce se întâmplă, mai ales să înțeleagă oamenii și societatea, am invitat BNM la audieri, primele vor avea loc miercuri, săptămâna viitoare, în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe, după care vom cere conducerii BNM să vină cu un raport și în Plenul Parlamentului.”

Totodată, în opinia șefului comisiei parlamentare această inflație s-ar datora în parte faptului că suntem vulnerabili la șocurile externe și a enumerat trei factori care au alimentat situația curentă în economie.

„În primul rând, țara noastră este mai vulnerabilă la șocurile externe. Este o economie mică nediversificată, dependentă de fluxuri externe, noi avem o balanță externă negativă ceea ce înseamnă că noi mai mult importăm decât exportăm și astfel suntem mai vulnerabili decât alte țări la șocuri externe. Inflația, anume în perioada dată, este alimentată la general de trei mari factori: este inflația generată de scumpirea energiei, a carburanților (gaze naturale, benzină, motorină), ceea ce vine din exterior și aceasta noi nu putem schimba; este inflația importată, formată în baza costului importurilor care vin la noi în țară, iarăși aceste prețuri noi nu le putem schimba; și este consumul intern, asupra căruia noi putem acționa și acesta este al treilea factor care alimentează această inflație și de acesta este responsabilă BNM care are și pârghii și datoria să acționeze.”

Dacă ar putea guvernarea, în cazul dat al inflației sporite, să destituie conducerea BNM, Dumitru Alaiba a răspuns că nu acesta este scopul urmărit.

„Referitor la demisie sau nu a conducerii BNM, nu există la moment răspuns, fiindcă nu s-au consumat audierile în cadrul comisiei parlamentare și în cadrul ședinței plenare a parlamentului. Nu cred că trebuie să insistăm pe acest aspect pentru că rolul nostru și așteptarea noastră nu sunt reglările de conturi, noi vrem pur și simplu să atingem un rezultat, să vedem că instituțiile care au sarcina să protejeze oamenii, interesele și veniturile, își îndeplinesc obligațiile.”

Reamintim că astăzi conducerea BNM a prezentat publicului, într-o conferință de presă, un raport potrivit căruia inflația în Republica Moldova se va menține la un nivel înalt până la finele acestui an, dar cea mai mare creștere, de până la 27,3%, se așteaptă în trimestrul trei, după care va avea o traiectorie descendentă. Este primul raport al BNM de după începutul războiului în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking