Vitalie Ciobanu
pentru Europa Liberă

A mai trecut un 9 mai sovietic. A fost parada militară de la Moscova și am auzit discursul lui Putin cu obișnuitele lui acuzații la adresa NATO, „care a vrut să ocupe teritoriile noastre și atunci a trebuit să acționăm preventiv”, și la adresa Kievului, „care voia să se înzestreze cu arme nucleare” etc. – întregul repertoriu de clișee antioccidentale fabricate pentru justificarea invaziei în Ucraina.

Am reținut în mod special și s-a comentat în mass-media lipsa avioanelor militare în cerul de deasupra Moscovei, la parada de 9 mai, cele care consolidau sentimentul de armată invincibilă a Rusiei. Oficialitățile au invocat condițiile meteo nefavorabile. Unii observatori străini au interpretat altfel întâmplarea: generalii ruși se vor fi temut de vreun Javelin ucrainean rătăcit în public și au anulat „defilarea aeriană”. Pe rețelele de socializare s-a comentat copios mai ales pătura așezată „senil”, „bătrânicios”, pe genunchii președintelui rus, contrastând cu imaginea sa, intens promovată odinioară, de macho călărind (în Photoshop) cai, urși, lei, cerbi, cămile și alte mamifere, aidoma eroilor-îmblânzitori de fiare din filmele indiene atât de populare în fosta URSS.

La Chișinău, ziua de 9 mai s-a desfășurat fără incidente, din fericire n-au fost consemnate violențe, încercări majore de tulburare a ordinii publice. Mobilizarea angajaților Ministerului de Interne a prevenit și descurajat eventualele diversiuni, deși, se spune, asemenea intenții n-au lipsit, mulți plasându-le în contextul exploziilor din ultimele săptămâni din Transnistria.

Am remarcat în schimb marea dorință a partidelor prorusești de a sfida interdicțiile decretate asupra simbolurilor agresiunii putiniste în Ucraina.

Dodon, Voronin, Greceanîi, Țîrdea, Odnostalco (interlocutorul lui Soloviov – propagandistul-șef de la Moscova) și alții ca ei s-au preumblat, relaxați, pe străzile Chișinăului, cu panglica bicoloră, negru-oranj, prinsă la piept, vrând pesemne să transmită anumite mesaje: 1. Moscovei – „Ți-am rămas fideli, poți miza în continuare pe noi!”. 2. Suporterilor din Moldova – „Suntem puternici și neînfricați, nu ne pot intimida cu amenzile lor!”. 3. Guvernării pro-europene: „Lăsați baltă tabu-urile voastre antirusești. Oricum, n-aveți curaj să mergeți mai departe!”

Întrebați ce cred despre războiul din Ucraina, despre masacrele săvârșite de armata rusă la Bucea, Irpin, Mariupol ș.a., Dodon și ortacii lui evită să răspundă direct și îngână aceeași flașnetă a neutralității. Momentul de maxim absurd a fost să-i vezi pe fruntașii comuniști și socialiști, încununați cu simbolul invaziei lui Putin în Ucraina, cum saltă porumbei albi spre cer, în timp ce rușii trăgeau, în aceeași zi, de 9 mai, alte rachete ucigătoare asupra Odessei.

Această atitudine aberantă, scandaloasă, se regăsește la mulți moldoveni. Sunt parcă raționali și binevoitori, până nu atingi tema războiului. Îți dai seama imediat că sunt burdușiți până la refuz cu propagandă rusească.

Zilele trecute am nimerit și eu în mijlocul unei asemenea dispute. A pornit de la prețuri, care cresc mereu. „Guvernanții ăștia ne-au promis «vremuri bune» și acum uitați-vă, totul se scumpește!” „Păi, pandemia e de vină, le replici, acum a venit și războiul cu ororile lui. Putin a atacat Ucraina și a aruncat toată lumea în criză.” „Nu, nu-i adevărat, NATO amenință Rusia, războiul avea să se întâmple mai devreme sau mai târziu, Rusia trebuia să se apere!… Suntem țară neutră, de ce conducerea ne implică în război?” „Rămânem neutri, stați fără grijă, dar trebuie să ne întărim armata.” „Cu instructori americani?” „De unde știți că sunt instructori americani? Soldații noștri participă în misiuni de pace peste hotare.” „Dar de ce nu se antrenează cu rușii, nu vă plac rușii?” „Rușii sunt în Transnistria, au promis că pleacă, dar nu pleacă.” „Nu pleacă să nu vină americanii, de aceea!” „Americanii ne ajută cu fonduri, cu granturi, construiesc drumuri, rușii ce ne-au dat, omule?” „Cum ce, rușii ne dau gaz ieftin și tu vrei gaz scump, întorci spatele rușilor?” „Rușii ne șantajează, ne bagă embargouri, vor să ne taie gazul!” „Pentru că am luat partea americanilor, nu înțelegi?… UE e condusă de NATO. Au scos vizele ca să golească Moldova de oameni și să-și instaleze americanii baze militare aici…”

Acest dialog al surzilor îl poți auzi în multe case și ogrăzi din Basarabia. Propaganda putinistă face ravagii.

Când sunt întrebați de ce se întâmplă una ca asta și cât va mai dura, reprezentanții Consiliul Audiovizualului strâng din umeri: Noi monitorizăm, sancționăm, punem amenzi, atât ne permite legea. Pentru mai mult, decizia este la guvernanți, nu la noi. Interzicerea posturilor rusești a fost în toate țările o decizie politică. La noi politicul are o altă opțiune, nu vrea să provoace Rusia. Bun, atunci de ce acuzați CCA-ul?…

Un sondaj CBS Research, publicat pe 10 mai, sugerează că o mare parte din populație, circa 40%, consideră nejustificată agresiunea Rusiei în Ucraina. În același timp 38% cred că Rusia îi apără pe locuitorii din Donețk și Luhansk și întreprinde în Ucraina o operațiune de „eliberare de nazism”. La fel, dacă 25% din respondenți afirmă că Putin personal e responsabil de război, 19% arată cu degetul spre Statele Unite.

Aceste contradicții de logică pot fi explicate: abundența falsurilor, informațiile trunchiate, distorsionate, interpretările superficiale, lipsa de coerență în educația oamenilor. Ca să nu mai vorbim de nerezolvata noastră criză identitară: „români” sau „moldoveni”, cu Estul, sau cu Vestul?… Pentru aceste confuzii responsabil este statul cu toate mijloacele sale de persuasiune – ministere, consilii, instituții, agenții, academii etc. –, sistemul de învățământ și mass-media (acolo unde echidistanța e adesea prost înțeleasă, unde minciunii, diversiunii, calomniei li se oferă timp egal de emisie, fără a fi penalizate).

Guvernarea ar dori să sporească sprijinul popular pentru ideea de integrare europeană, însă fără blocarea propagandei TV rusești, toate eforturile vor fi zadarnice, pentru că ceea ce vom construi ziua, vorbind despre democrație și drepturile omului, despre sprijinul României, al UE, al Statelor Unite pentru dezvoltarea și modernizarea Moldovei, Soloviov, Peskov, Kiseliov, Simonian și ceilalți propagandiști ruși vor demola peste noapte.

E ușor, desigur, să fii categoric și tranșant, comentând de pe margine. Când ai responsabilitatea treburilor publice și plătești un preț politic pentru felul cum le administrezi, când răspunzi pentru liniștea și siguranța națională, lucrurile se schimbă. Dar… aceasta-i fișa postului. Până la urmă, va trebui să ne decidem, dacă nu vrem să decidă alții în locul nostru, atunci când va fi prea târziu.

#propaganda rusă #Republica Moldova #Rusia

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.