Primul Centru regional de asistență integrată a copiilor victime sau martori ai infracțiunilor, de tip Barnahus, a fost inaugurat astăzi în mun. Bălți, unind, sub același acoperiș, servicii din 3 domenii distincte – social, juridic și medical, pentru ca să asigure copiilor un nivel mai înalt de protecție pe durata procesului de urmărire penală. Noul centru va deservi întreaga regiune de nord a republicii, atât Municipiul Bălți, cât și cele 11 raioane ale regiunii, în total 571 de localități.

Centrul regional este o instituție socială cu specializare înaltă, care acordă asistență specializată, complexă și multidisciplinară, copiilor care au fost victime sau martori ai infracțiunilor cu caracter sexual, de trafic de copii sau de violență în familie. Serviciile de audiere în condiții speciale, examinare și expertiză medico-legală, asistență psihologică de criză, asistență pentru asigurarea protecției copilului în situație de risc sunt necesare în procesul de colectare a probelor în cauze penale.

„Toate serviciile sunt oferite într-un mediu sigur și prietenos pentru copil, prevenind retraumatizarea acestuia”, a declarat Daniela Sâmboteanu, președinta Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), organizație care a adus acest concept inovativ și l-a implementat la Bălți, în strânsă colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cu suportul partenerilor și donatorilor internaționali. În plan internațional, conceptul centrului de tip Barnahus este considerat model de practică bună, care este în deplină concordanță cu prevederile legislației de protecție a copilului ale ONU, UE și Consiliului Europei.

„Mă bucur că inaugurăm azi o instituție de care avem mare nevoie în regiune. Centrul regional de asistență integrată a copiilor victime sau martori ai infracțiunilor este încă un pas spre o abordare civilizată din partea statului a problemelor sociale generate de infracțiuni și neglijență. O societate democratică, deschisă, participativă refuză să se prefacă a nu vedea părțile întunecate ale comportamentului uman, prezent în comunitățile noastre. Prea des vedem cum este tolerată, ascunsă și chiar aprobată tacit violența în familie”, a declarat Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavriliță, la evenimentul de deschidere.

Pentru amenajarea Centrului, autoritatea publică locală din Municipiul Bălți a oferit un edificiu, care a fost reparat capital cu contribuția financiară a Fundației OAK, Fundației World Childhood și Fundației Est-Europene. În același timp, cu sprijinul financiar al Fundației ERIKS Development Partner a fost procurat echipamentul medical. Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova au asigurat dotarea cu mobilier și amenajarea spațiilor prietenoase copilului.dar și suportul tehnic necesar pentru acreditarea serviciului creat. Contribuția financiară totală pentru renovarea și dotarea Centrului Barnahus din Bălți, acordată de donatori internaționali, ajunge la circa 3 milioane lei. Pentru funcționarea Centrului în 2022, din bugetul de stat au fost alocați 1 478 752 lei.

Centrul funcționează în baza Hotărârii Guvernului nr. 708/2019 și a unui Acord de cooperare care unește, în calitate de părți, 8 instituții de stat: Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Inspectoratul General al Poliției, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală, Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat, Centrul de Medicină Legală.

„În planul Ministerului Muncii și Protecție Sociale și în Programul pentru Protecția Copilului pentru anii 2022-2026, avem inclus crearea a încă două centre de tip Barnahus, unul în zona Centru, la Chișinău, și celălalt în zona de Sud, la Cahul. Aceste Centre vor fi create in urmatorii ani, în acest sens au fost prevăzute surse la bugetul de stat, care vor fi alocate de Ministerul Finanțelor. De asemenea, urmare a semnării acordului între 8 instituții, vom îmbunătăți mecanismele de referire a cazurilor, pentru ca acestea să fie soluționate cât mai eficient și într-un mediu cât mai sigur pentru copii”, a declarat Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Categoriile de specialiști care vor presta servicii în cadrul Barnahus-ului sunt toți cei care, în conformitate cu atribuțiile funcționale, sunt abilitați să participe la examinarea cauzelor penale în care sunt implicați copii, în calitate de victime sau martori, și anume: judecători de instrucție, procurori, polițiști, medici, medici legiști, aceștia fiind desemnați de structurile în care sunt angajați, pentru fiecare caz examinat în parte. Altă categorie de specialiști vor fi angajați direcți ai prestatorul de servicii, în acest caz – Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii – psihologi, juriști, intervievatori, lucrători mediali, asistenți sociali.

Mai multe date pot fi accesate aici.

Conform Studiului „Analiza practicii asistenței multidisciplinare a copiilor-victime ale infracțiunilor, în cadrul Centrului de asistență psihosocială „Amicul” (CNPAC), perioada 2014-2020″, realizat de CNPAC în parteneriat cu UNICEF în 2022, în perioada 2014-2020 CNPAC a oferit asistență multidisciplinară la 610 copii-victime/martori ai infracțiunilor, ceia ce constituie 37,7% din numărul total de 1619, copiii asistați de specialiștii Centrului „Amicul” (CNPAC) în perioada respectivă. Cei mai mulți copii asistați – 170 (27,9%), au fost victime/martori ai violenței în familie (art. 2011 Cod Penal), fiind urmați de copiii-victime ale violului, infracțiunilor violente cu caracter sexual, infracțiunilor sexuale care implică acțiuni perverse, etc. Studiul a scos în evidență că numărul fetelor victime a infracțiunilor violente asistate este dublu – 404 (66,2%), în comparație cu cel al băieților victime a infracțiunilor – 206 (33,8%).

Studiul integral poate fi accesat aici.

#asistenta integrata #centru regional #infractiuni #victime

Bărbatul moldovean din Italia care și-a ucis fosta iubită, o tânără de origine ucraineană, și i-a ascuns ulterior cadavrul într-o valiză, a fost condamnat în apel la închisoare pe viață, după ce primise inițial o pedeapsă de 20 de ani de detenție. Judecătorii au stabilit că omorul a fost pregătit în zilele anterioare și au reținut circumstanța agravantă a premeditării, scrie Rotalianul.

Din cele relatate de ziarul Il Giorno, care prezintă motivarea într-un articol din 17 septembrie 2026, reiese că Dumitru Stratan, în prezent în vârstă de 37 de ani, a primit pedeapsa pe viață prin hotărârea pronunțată la data de 22 aprilie de Curtea cu Jurați de Apel din Brescia. Președinta completului, Eliana Genovese, explică decizia într-un document de 110 pagini.

Prima instanță, Curtea cu Jurați din Mantova, îl condamnase pentru omor intenționat și ascunderea cadavrului, apreciind că uciderea Yanei Malaiko fusese comisă în urma unui impuls de moment. Analiza din apel a dus însă la o concluzie diferită: atacul nu fusese improvizat.

Despărțirea și amenințarea de dinaintea crimei

Yana Malaiko, o ucraineancă de 23 de ani, locuia temporar la Cristina Stratan, sora fostului ei iubit, pentru care lucra ca barmaniță într-un local din Castiglione delle Stiviere, provincia Mantova. După încheierea relației cu Dumitru, cunoscut și ca Dima, tânăra începuse o relație cu Andrei Cojocaru, un tânăr rezident în localitatea Medole.

Cu cinci zile înaintea omorului, la 15 ianuarie 2023, Stratan o amenințase, bănuind că avea un alt partener: „Trebuie să pleci din Castiglione, pentru că, dacă este cineva pe care îl cunosc, te omor”.

În interpretarea judecătorilor, prin aceste cuvinte bărbatul încerca totodată să-i impună plecarea ca posibilă cale de scăpare. Hotărârea tinerei de a-și urma propria decizie a fost urmată de conturarea planului prin care Stratan voia să răzbune ceea ce considera o „dezonoare”.

Omorul s-a produs în noaptea de 19 spre 20 ianuarie 2023, într-un apartament din Castiglione delle Stiviere, provincia Mantova. Locuința se afla într-un bloc mare din piazzale Resistenza, cunoscut drept „zgârie-nori”.

Pregătirile analizate de instanță

Motivarea indică șapte elemente în sprijinul premeditării, urmărind atât acțiunile dinaintea atacului, cât și conduita ulterioară a condamnatului.

Pe lângă amenințare, judecătorii au analizat intervențiile lui Stratan asupra camerelor din lifturi. Bărbatul încercase să le scoată din funcțiune, fără să știe că dispozitivele erau false și fuseseră montate doar pentru descurajare.

În seara de 18 ianuarie, acesta intrase și ieșise de șapte ori prin zona lifturilor și a holului de acces. Instanța a apreciat că studia traseul pe care urma să transporte cadavrul. Tot în acea zi își resetase telefonul mobil.

Pentru a o aduce pe Yana în apartament, Stratan s-a folosit de atașamentul ei față de cățelul Bulka. I-a spus, în mod mincinos, că animalul nu se simțea bine.

Ajunsă în locuință, tânăra a fost lovită în zona feței și a capului, apoi sufocată, posibil cu o pernă. Autopsia a evidențiat „leziuni multiple de natură hematică” și a stabilit drept cauză a decesului o „asfixie mecanică violentă”.

Stratan a înghesuit trupul într-o valiză cu rotile și l-a transportat cu un Mercedes SLK. Cadavrul a fost ascuns sub o grămadă de lemne și frunziș, într-o zonă rurală cu deșeuri dintre Castiglione și Lonato del Garda. Descoperirea a avut loc abia în după-amiaza de 1 februarie.

Lopata din mașină și comportamentul de după omor

Un alt element analizat a fost lopata găsită în automobilul rămas împotmolit. Judecătorii au explicat semnificația acesteia în motivare:

„Este clar că Stratan trebuia să o folosească pentru a săpa o groapă în care să pună apoi cadavrul Yanei, dar «pățania» cu noroiul în care rămăsese blocată mașina îi dăduse planurile peste cap. Ceea ce contează însă este că, în mod cert, nu putea să-și fi procurat lopata în acea dimineață, ci trebuia să o fi pregătit cel puțin cu o zi înainte: un indiciu suplimentar că uciderea tinerei nu a fost improvizată, ci concepută și pregătită în zilele precedente”.

Instanța a remarcat și calmul neobișnuit al bărbatului după crimă, în contrast cu agitația manifestată anterior. Pentru judecători, această schimbare corespundea comportamentului unei persoane care își dusese planul la capăt.

Descris în hotărâre ca fiind „așezat comod, fumând o țigară”, Stratan i-a mărturisit unui prieten: „Am omorât-o pe Boni”, folosind porecla Yanei. A adăugat apoi: „Am făcut o tâmpenie”.

Judecătorii au subliniat lipsa remușcărilor

Motivarea insistă asupra refuzului de a ajuta la găsirea tinerei și asupra atitudinii față de familia acesteia:

„Nu a colaborat niciodată la investigațiile pentru găsirea trupului tinerei, păstrând tăcerea timp de zece zile, iar chiar și după descoperirea cadavrului negase că el îl pusese în valiză, negase că el trimisese mesajul de pe telefonul Yanei după moartea ei.

Nu s-a observat niciodată la inculpat nici cea mai mică urmă de căință și nici de regret manifestat inclusiv față de rudele victimei foarte tinere, cu care, de altfel, locuise trei ani și pe care, după propriile afirmații, o iubise”.

În concluzia lor, magistrații au descris astfel gravitatea faptelor:

„Fapta a fost comisă cu o brutalitate și o înverșunare ieșite din comun, după cum demonstrează starea în care a fost găsită Yana, iar însăși modalitatea crudă de ucidere, prin asfixiere, strangulare și sufocare, chiar nu merită nicio circumstanță atenuantă, ci indică o insensibilitate totală și o răceală sufletească ce lasă fără cuvinte”.

Propunere legislativă susținută de avocatul părinților

Cazul Yanei se află și în centrul unui demers pentru modificarea legislației penale. Angelo Lino Murtas, avocatul care îi reprezintă ca părți civile pe părinții tinerei, a înaintat o propunere împreună cu Asociația Y.A.N.A. — You Are Not Alone — și Asociația „Pamela Mastropietro”.

Inițiativa a fost adusă în atenția publicului inclusiv la manifestația „Lacrime furenti”, organizată la Roma la 15 octombrie 2025, cu participarea părinților mai multor victime ale femicidului.

Propunerea urmărește introducerea în articolul 577 din Codul penal a unei noi circumstanțe agravante, care să atragă închisoarea pe viață atunci când autorul, după omor, „a dezmembrat, a jupuit sau a profanat în orice alt mod cadavrul victimei ori l-a ascuns”.

Scopul este ca asemenea acțiuni, sancționate în prezent separat, să constituie o agravantă specifică a omorului. Inițiatorii invocă și o diferență privind administrarea probelor: stabilirea premeditării presupune verificarea unor elemente subiective și temporale adesea complexe, în timp ce dezmembrarea, profanarea sau ascunderea trupului sunt fapte materiale care pot fi constatate obiectiv.