Răspunsul Chinei nu s-a lăsat așteptat. Autoritățile de la Beijing i-au cerut președintelui american Joe Biden să nu le subestimeze determinarea fermă de a-și apăra suveranitatea. Declarațiile date au fost făcute după ce liderul de la Casa Albă a declarat, în cursul vizitei sale în Japonia, că SUA vor apăra militar Taiwanul în cazul unui atac al forţelor chineze, scrie Agerpres.

„Nimeni nu trebuie să subestimeze determinarea fermă, tăria voinţei şi capacitatea puternică a poporului chinez de a apăra suveranitatea naţională şi integritatea teritorială”, a declarat în faţa presei Wang Wenbin, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Cerem imediat Statelor Unite (…) să evite să trimită semnale greşite forțelor de independenţă din Taiwan”, a adăugat el.

În schimb, Ministerul de Externe de la Taipei a transmis că salută şi mulțumește președintelui Biden şi guvernului american pentru reafirmarea sprijinului lor faţă de Taiwan. Guvernul de la Taipei va continua să întărească apărarea şi să aprofundeze cooperarea cu ţări ca SUA şi Japonia în acest scop, a adăugat ministerul, potrivit agenţiei Reuters.

China consideră Taiwanul drept provincia a sa. Disputele privind teritoriul au început după Războiul Civil Chinez din 1950, când forțele guvernamentale au pierdut controlul asupra Chinei continentale și s-au refugiat pe insulă. După mai mulți ani, Republica Populară Chineză a fost recunoscută, iar regiunea a început să lupte pentru a-și declara independența.

Administrația Biden susține că și-a asumat responsabilitate pentru a proteja zona, potrivit The Guardian. „Acesta este angajamentul pe care l-am luat”, a declarat președintele american omologului său japonez, Fumio Kishida, menționând că Washingtonul sprijină aderarea permanentă a Japoniei la un consiliu de securitate reformat al ONU și planurile Tokyo de a-și consolida securitatea cu niveluri record de cheltuieli pentru apărare și să contracararea dezvoltării armamentului nuclear nor-coreean.

#china #Joe Biden #SUA #Taiwanul

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.