Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat marți, 24 mai, Raportul auditului asupra rapoartelor financiare al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2021.

Potrivit informațiilor, probele de audit au fost colectate în cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS). De asemenea, unele informații vor fi solicitate de la Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Inspecția Socială, Ministerul Sănătății, Agenția Servicii Publice, Instituțiile medico-sanitare publice.

„Misiunea de audit a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că Raportul Guvernului nu conține denaturări semnificative, cauzate de fraudă sau eroare, cu emiterea unei opinii” se arată într-un comunicat de presă al CCRM.

Astfel, au fost auditate veniturile din contribuții și cele din transferuri de la bugetul de stat care au însumat mai mult de 27 miliarde lei. Totodată, în anul 2021 a avut loc comasarea la nivel de angajator a contribuțiilor de asigurări sociale datorate. Astfel, contribuțiile de asigurări sociale de stat care dețin cota maximă din totalul veniturilor au însumat 16,2 miliarde lei ceea ce constituie 59,5%. De asemenea, acestea au fost în creștere cu 1,9 miliarde lei mai mult, comparativ cu anul precedent.

Auditul mai arată că ritmul de creștere a cheltuielilor (139,4%) în perioada anilor 2018-2021 a depășit ritmul creșterii veniturilor proprii (124,4 %) cu 15 puncte procentuale, ceea ce a determinat solicitarea mijloacelor financiare necesare acoperirii deficitului. Astfel, transferurile cu destinație generală, s-au majorat de 2,5 ori în ultimii patru ani. Acestea au fost cauzate de insuficiența veniturilor proprii și utilizate pentru acoperirea cheltuielilor.

De asemenea, în perioada lunilor noiembrie-decembrie 2021, CNAS a fost nevoită să contracteze 2 împrumuturi de la bugetul de stat, în sumă totală de 800 milioane de lei, care au fost restituite până la sfârșitul anului de gestiune.

Astfel, majoritatea surselor financiare au fost utilizate pentru acordarea prestațiilor sociale în sumă de 26,7 miliarde lei, care au avut o pondere de peste 98% din totalul cheltuielilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ceea ce privește datoriile, începând cu anul 2021, au fost elaborate modificări ale normelor de evidență a datoriilor, astfel acestea au fost reflectate ca datorii pe termen lung, la conturile extra-bilanțiere.

Totodată, soldurile inițiale ale datoriilor pe termen scurt, nu au fost ajustate, estimate de audit la circa 60,3 mil. lei. Indemnizațiile de maternitate, la partea de datorii, au fost supraevaluate cu 2,9 milioane de lei, determinate de corectările efectuate de agenții economici și nereflectate în evidență de către CNAS.

„Cu referire la procesul de suspendare a plății pensiei unor angajați din aviația civilă, în cazul reangajării în funcții cu condiții speciale de muncă, se denotă că acesta este ambiguu, ceea ce a determinat cheltuieli nejustificate în unele cazuri în sumă de 50 mii lei. În ceea ce ține de evaluarea procesului sistemic de stabilire și acordare a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă, se relevă că sunt implicate mai multe entități. Insuficiența activităților de control intern la stabilirea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă atât din cadrul CNAS cât și din cadrul instituțiilor medicale, a afectat indicatorii de executare BASS”.

Cu referire la stabilirea și plata indemnizațiilor lunare pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani se constată că aceasta s-a efectuat regulamentar. Totodată, indemnizațiile pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani și 2 luni, nu sunt raportate distinct.

O altă constatare de audit se referă la procesul de acordare, verificare și plată a ajutorului social și a ajutorului pentru perioada rece a anului. La acest aspect se denotă că, în anul 2021, au fost restituite 17 % din sumele achitate necuvenit în perioada anilor 2015-2021, fiind constatat un indice scăzut de restituire, determinând astfel cheltuieli nejustificate de peste 9,3 mil. lei.

Pe parcursul auditului, a fost evaluată o componentă semnificativă din punct de vedere calitativ și anume, remunerare muncii în cadrul CNAS.

Auditul arată că CNAS este afectată de lipsa cadrelor. De asemenea, fluxul de angajați este destul de ridicat din cauza necorespunderii remunerării cu responsabilitățile pe care le au angajații.

Anual activitatea CNAS se suplimentează cu noi procese, noi prestații și noi responsabilități. Astfel, volumul de lucru, responsabilitatea, intensitatea crescândă, contingentul specific de cetățeni deserviți, corelat cu remunerarea eforturilor depuse, nu contribuie la menținerea și atragerea specialiștilor, iar la concursurile de angajare nu sunt candidați. La finele anului 2021, în cadrul CNAS se denotă un deficit de cadre de 20%, iar rata fluctuației personalului pe parcursul anului a fost de 9%.

În concluzie, Curtea de Conturi menționează că, Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul financiar de raportare aplicabil.

#audit #BASS #CCRM #venituri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.