Unul circula în baza unui permis de conducere contrafăcut, iar altul presta servicii de curierat. Este vorba de doi conducători auto, cetățeni ai Republicii Moldova, care au fost identificați în acest weekend de polițiștii de frontieră că dețineau mai multe acte falsificate.

„În primul caz este documentat un locuitor al orașului Taraclia, în vârstă de 34 de ani, care s-a prezentat la volanul unui autoturism de model Mercedes 313, cu numere de înmatriculare bulgărești. La verificarea actelor de însoțire, polițiștii de frontieră au depistat că permisul de conducere, eliberat de autoritățile naționale pe numele conducătorului auto, prezenta indici de falsificare. Acest fapt a fost confirmat după cercetarea adițională a actului cu tehnica specială din dotare”, spune poliția.

Totodată, despre cele depistate, tânărul nu a putut oferi un răspuns clar, declarând în cele din urmă că nu cunoaște, iar bărbatul a fost înlăturat de la conducerea autoturismului, continuându-și călătoria în calitate de pasager.

În al doilea caz este vorba de un bărbat în vârstă de 36 de ani originar din raionul Comrat.

„În punctul de trecere a frontierei Cahul s-a apropiat un microbuz de rută ocazională Moldova-Germania. Șoferul a fost legitimat ca cetățean moldovean, în vârstă de 36 de ani, originar din raionul Comrat. În baza informației operative, mijlocul de transport și pasagerii au fost supuși unui control suplimentar. Ca rezultat, polițiștii de frontieră au observat un colet suspect, fiind luată decizia examinării acestuia”, conchid oamenii legii.

Ca urmare a investigațiilor, au fost depistate trei cărți de identitate românești care din primele cercetări s-au dovedit a fi falsificate. La audieri, șoferul a relatat că un conațional i-ar fi dat coletul pentru a-l transmite altei persoane din România, iar despre conținutul acestuia nu știa.

În continuare, polițiștii de frontieră cercetează cazul în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și atragerii la răspundere a persoanelor implicate.

#acte falsificate #expertiză #permis de conducere

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.