Deși a eșuat în nord, Rusia a ocupat rapid zone mari din sudul Ucrainei, asigurând o mare parte a coastei de-a lungul Mării Azov, stabilind podul de uscat mult căutat între Rusia și Crimeea, scrie Bani.md cu referire la presa internațională. Scopul final al Moscovei este extinderea controlului teritorial al Rusiei de-a lungul întregii coaste de nord a Mării Negre, transformând Ucraina într-o țară fără ieșire la mare. Ucraina este hotărâtă să împiedice acest lucru. A luptat cu forțele ruse la vest de Herson până la oprire și a lansat atacuri cu rachete împotriva navelor rusești, cel mai spectaculos prin scufundarea navei de comandă ruse, Moskva.

Consecințele blocadei

Consecințele blocadei sunt grave – nu doar pentru Ucraina, ci și pentru sutele de milioane de oameni care se bazează pe cerealele ucrainene pentru a supraviețui. În mod normal, 98% din aceste exporturi pleacă din Ucraina pe mare. Acum, majoritatea se află în silozuri și alte locuri de depozitare din Ucraina – un total de aproximativ 25 de milioane de tone metrice de porumb și grâu care este „echivalent cu consumul anual al tuturor țărilor cel mai puțin dezvoltate din lume”.

Eforturile de a transporta grâu și alte cereale către alte porturi de pe Marea Neagră și Baltică pe drum și pe calea ferată nu pot merge decât atât de departe. Nu numai că există o lipsă de camioane și combustibil, dar ecartamentul feroviar ucrainean și european este diferit, necesitând tranzite greoaie de mărfuri.

Blocada Rusiei contribuie la o criză alimentară globală de proporții potențial catastrofale. „Eșecul deschiderii acelor porturi din regiunea Odesa va fi o declarație de război la adresa securității alimentare globale”, a declarat David Beasley, șeful Programului Alimentar Mondial, Consiliului de Securitate al ONU. „Nu este vorba doar despre Ucraina, este vorba despre cei mai săraci dintre săracii din întreaga lume, care sunt în pragul înfometării în timp ce vorbim.”

Neimplicarea celorlalte țări

Până acum, diplomația la ONU nu a făcut niciun progres. Rusia dă vina pe sancțiunile occidentale pentru criza alimentară globală și pe Ucraina pentru blocarea transporturilor maritime prin exploatarea porturilor sale. Propunerea sa de a permite transporturile de cereale în schimbul ridicării tuturor sancțiunilor nu este gravă. Între timp, timpul se scurge, deoarece o nouă recoltă de cereale nu va avea unde să fie depozitată.

Totuși, aceasta nu este prima dată când o marfă globală critică este perturbată de război. În timpul războiului tancurilor din anii 1980, Iranul a blocat exporturile de petrol irakiene și a plasat mine pe tancurile care transportau petrol irakian. Statele Unite și alte țări au răspuns prin escortarea tancurilor pentru a restabili fluxul de petrol.

Deși simplă în teorie, o astfel de misiune de escortă navală ar trebui să depășească două obstacole: Rusia și Turcia. Rusia ar trebui să coopereze, fie explicit, fie tacit. Dacă ar fi explicit, Moscova ar fi de acord să permită transporturile, poate după ce inspectorii internaționali au verificat că doar exporturile de alimente părăsesc Ucraina și că nu au fost trimise arme înapoi.

Conflictul militar este predispus la accidente și calcule greșite – precum și la escaladare neintenționată. Acesta este unul dintre motivele pentru care SUA și alte țări NATO au tras o linie strictă între a ajuta Ucraina să se apere și a participa efectiv la conflict. Acesta este motivul pentru care au respins apelurile pentru o zonă de excludere a zborului, care risca ciocniri directe cu forțele ruse, potrivit Politico.

#mare #razboi #Rusia #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.