Igor Dodon se bucură de prezumția nevinovăției, iar dacă se va demonstra că a prejudiciat interesele Republicii Moldova în favoarea altei țări, va trebui să plătească cu ani grei de pușcărie. Este opinia reprezentanților guvernări care susțin că trădarea de patrie este cea mai gravă acuzație care i se aduce fostului Președinte.

Ca și majoritatea absolută a cetățenilor Republicii Moldova, aștept ca procuratura să-și facă datoria, asupra cazului fostului Președinte. Astfel a comentat deputatul Oazu Nantoi, în cadrul emisiunii Ora Expertizei de la Jurnal TV, despre epopeea Dodon.

„Să prezinte dosarul în instanța de judecată care să se pronunțe. Deocamdată, există articolul 21 din consitituția R.Moldova, prezumția vinovăției. Vreo 5 ani în urmă, unul se bătea cu pumnii în piept și spunea că Vladimir Putin i-a oferit cetățenie rusă lui Igor Dodon, printr-un decret secret. Aș fi vrut ca procuratura să îl treacă prin poligraf pe Dodon, inclusiv să avem un răspuns credibil la această întrebare. Societatea știe bine cine trebuie să ajungă la pușcărie”, a declarat deputatul PAS, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

Nicolae Eșanu susține că trădarea de patrie cea mai gravă acuzație care îi este adusă lui Igor Dodon nu este o chestiune banală fiind greu să condamni pe cineva. Potrivit juristului, infracțiunea se pedepsește cu închisoare de până 20 de ani.

„Nu orice acțiuni care nouă nu ne plac, automat trebuie să fie încadrate sub articolul din codul penal. Instrumentul penal trebuie folosit la fiecare pas, este o mare problemă-o dubină pe care o folosesc toate guvernările. Cu regret, prin care toți foștii guvernanți sunt trădători de patrie, corupți. Oricine a comis o faptă penală trebuie să își primească pedeapsa, dar este foarte trist că mulți reușesc să evite răspunderea în fața legii. Astfel, societatea pierde încrederea în justiție, toți corupții prind aripi când văd că cineva a scăpat, știe că o să scape și el”, a spus juristul.

În același timp, vicepreședintele AUR România, Valeriu Munteanu este de părere că e foarte ușor să învinuiești pe cineva de îmbogățire ilicită, însă nu s-au văzut încă condamnări clare.

„Igor Dodon a fost demnitar de stat, ministru, apoi deputat, președinte. Din câte înțelegem din acuzații, fostul Președinte ducea informațiile pe care le avea unui stat străin și anume ne referim la Federația Rusă. Trebuie să existe documente ce secrete exact a spus”, susține vicepreședintele AUR România, Valeriu Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Dodon #imbogatire ilicita #puscarie #trădare de patrie

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.