Turcia a prezentat o listă de revendicări Finlandei și Suediei pentru a debloca aderarea lor la NATO. După aceste cerințe cele două țări nordice vor trebui să își schimbe legislația dacă vor acceptul Turciei, relatează Reuters, scrie hotnews.ro.

Ministrul turc de Externe a declarat marți că, în timpul discuțiilor care au avut loc săptămâna trecută, le-a înmânat delegațiilor din Finlanda și Suedia documente care prezintă revendicările Ankarei și că așteaptă răspunsul acestora.

„Sunt revendicările noastre imposibile? Nu. Vrem ca ei să își oprească sprijinul acordat terorismului”, a declarat șeful diplomației turce pentru agenția de stat Anadolu.

Ministrul a mai precizat că guvernul turc este conștient că îndeplinirea unora dintre solicitări va necesita modificări legislative în cele două țări.

„Ei pun problema în felul următor: din moment ce suntem departe de regiuni cu terorism, legile noastre sunt modelate în felul acesta. Păi atunci trebuie să le schimbați. Ei spun că este permis ca organizații teroriste să organizeze evenimente și își fluture steagurile în public. Atunci trebuie să vă schimbați legea”, a afirmat Cavusoglu.

Lista de revendicări a Turciei

Marți, ministrul turc de Externe a prezentat o listă cu măsurile concrete pe care le cere Finlandei și Suediei:

oprirea oricărui sprijin acordat Partidul Muncitorilor din Kurdistan și a altor organizații pe care Ankara le consideră teroriste;
interzicerea organizării oricăror evenimente de către acestea pe teritoriul Finlandei și Suediei;
extrădarea persoanelor căutate de Turcia pentru acuzații de terorism;
susținerea operațiunilor militare și de contraterorism ale Ankarei;
ridicarea tuturor embargourilor privind exporturile de armament ale Turciei.

Finlanda și Suedia au încercat până acum să negocieze o soluție cu Ankara în timp ce alte țări membre NATO, precum și secretarul general Jens Stoltenberg, și-au exprimat încrederea că obiecțiile ridicate de Turcia vor putea fi depășite.

Finlanda şi Suedia au depus cu puțin timp în urmă cererile de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Turcia s-a arătat reticentă față de acest subiect. Astfel, Ankara poate încetini acest proces, refuzând deschiderea discuțiilor în cadrul Consiliului Atlantic, prima etapă a procedurii. Apoi, Turcia poate bloca refuzând să semneze protocoalele de aderare şi să ratifice aderarea.

Pentru aderare celor două țări este necesară unanimitatea celor 30 de membri ai Alianţei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Erdogan #Finlanda și Suedia #NATO #turcia

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.