Potențialul enorm pentru avansarea inovării și digitalizării regiunii de nord a țării începe a fi valorificat! La Bălți va fi lansat în curând cel mai mare centru regional de inovații și transformări tehnologice Nortek, care reprezintă startul pentru dezvoltarea economică sustenabilă a regiunii, prin transformare tehnologică a domeniilor conexe, cu soluții și instrumente bazate pe tehnologii avansate.

Transformarea inovativă a mun. Bălți a fost subiectul cheie al Forumului „Bălți for Digital Transformation”, care a fost organizat în premieră de către Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI), cu susținerea partenerilor externi de dezvoltare USAID și Suedia, în cadrul Proiectului Tehnologiile Viitorului, dar și grație eforturilor Primăriei municipiului Bălți

„Misiunea noastră este de a consolida ecosistemul IT din regiunea de nord a țării, prin avansarea în digitalizarea IMM-urilor tradiționale din agricultură, industria beauty, producție, legând afacerile IT de întreprinderile mici și mijlocii regionale pentru adoptarea de soluții tehnologice. ACETI va contribui la accelerarea adoptării și îmbunătățirii competențelor digitale necesare și va facilita accesul la fonduri și resurse pentru transformarea digitală a IMM-urilor”, a menționat Ion Bodrug, președinte ACETI.

„Ne bucurăm să venim în sprijinul R. Moldova pentru a avansa transformarea digitală regională. Sper că în toamnă vom veni la marea lansare a centrului de inovații și transfer tehnologic Nortek din zona de nord a țării, pentru că digitalizarea și IT-ul vin în susținerea capitalului uman. Avem nevoie de ingineri, avem nevoie de specialiști IT și ne bucurăm să fim parteneri strategici pentru a lansa cel mai mare centru regional de inovații digitale pentru studenți și viitori specialiști. Credem că există un potențial IT și mai mare în nordul țării care trebuie valorificat la maxim”, a declarat Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Eforturile de a adopta noi direcții de dezvoltare care să asigure modernizarea proceselor din instituțiile din nordul țării sunt axate pe doi piloni: susținerea educației prin inovație și sprijinul mediului privat prin oferirea de capital uman calificat care să facă față provocărilor de pe piața muncii. Procesul de transformare digitală a entităților private și publice din regiunea de nord este susținut și de autoritățile naționale.

„Sunt aici împreună cu câțiva colegi care fac parte din echipa de digitalizare a guvernării, printre care reprezentanți care sunt vârful de lance în implementarea inovațiilor digitale pe care ne-am dori să le vedem nu doar în capitală, dar și în nordul și sudul țării. împreună putem să creăm acea forță, acea sinergie de care avem nevoie pentru a privi în aceeași direcție, pentru a împărtăși aceleași valori, pentru a prinde același ritm, ca să venim cu oferta digitală atât de necesară țării noastre. Transformarea digitală țintește în viitor, în ziua de mâine și în ceea ce noi așteptăm ca țară: modernizare, tehnologie, competitivitate. Ne dorim să modernizăm administrația, ne dorim servicii publice foarte bune, infrastructuri foarte bune și tehnologii care să ne servească pe noi ca cetățeni”, a conchis Iurie Țurcanu, Viceprim-ministru pentru Digitalizare.

Procesul de transformare digitală a municipiului va fi dezvoltat în cadrul a două direcții: Digital Innovation Hub of Moldova și a Conceptului de Smart City. În cadrul Forumului „Bălți for Digital Transformation” a fost lansat dialogul public privind dezvoltarea acestui concept și au fost punctate acțiunile care urmează a fi desfășurate în perioada următoare.

„Municipiul Bălți este nu doar al doilea cel mai mare oraș din țară, dar și un oraș strategic de dezvoltare economică prin tehnologie. Tendințele globale și regionale ne-au pus în situația de a trece spre altă etapă de dezvoltare sectorială, prin implementarea în diferite domenii de activitate a tehnologiilor informaționale. În aceste condiții, una dintre prioritățile autorităților locale este dezvoltarea sectorului IT și a ecosistemului regional, iar scopul nostru este să transformăm orașul Bălți într-o regiune inovativă și de încredere pentru cetățeni, prin oferirea de servicii digitalizate”, a adăugat Nicolae Grigorișin, primarul municipiului Bălți.

Pentru a optimiza activitățile și pentru a spori eficiența în interacțiunea dintre autoritățile locale și beneficiarii de servicii publice prestate la nivel local, Agenția de Guvernare Electronică a lansat mobiSign și Conceptul SIA e-APL, care va putea fi implementat inclusiv în regiunea de nord a țării. Acest instrument digital va ridica performanța guvernării la nivel local și calitatea serviciilor publice de care va beneficia cetățeanul, dar și antreprenorii locali.

Forumul a reunit peste 200 de participanți din municipiul Bălți, alte regiuni ale Republicii Moldova, dar și de peste hotare. Printre invitați au fost reprezentanții administrației publice centrale și locale, companiile IT membre ACETI, dar și instituțiile de învățământ din municipiu și regiunea de nord.

#Balti #economie #inovatii #TIC

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.