După Franţa sau Italia, guvernul spaniol a prezentat marţi un proiect de lege împotriva risipei alimentare, ce prevede în special amenzi împotriva restaurantelor şi supermarketurilor care aruncă alimente, informează AFP.

„Într-o lume în care, din nefericire, foamea şi malnutriţia există, aceste subiecte apasă pe conştiinţa tuturor”, a declarat ministrul agriculturii, Luis Planas, după şedinţa de guvern.

Textul, ce va trebui aprobat de parlament, are ca obiectiv reducerea cantităţii actuale de 1,36 milioane de tone de alimente şi băuturi aruncate de spanioli în fiecare an, ceea ce reprezintă o pierdere de 250 euro per locuitor, potrivit guvernului.

Supermarketurile şi restaurantele vor trebui să stabilească mecanisme prin care să doneze produsele nevândute unor ONG-uri sau bănci de alimente.

Dacă alimentele respective nu mai sunt apte pentru consum, vor trebui transformate de industrie în sucuri sau dulceţuri, de exemplu. În ultimă instanţă, restaurantele şi supermarketurile vor trebui să se asigure că alimentele vor servi ca hrană pentru animale sau vor fi transformate în compost.

De asemenea, restaurantele vor trebui să le pună gratuit la dispoziţie clienţilor ambalaje pentru a lua acasă resturile alimentare, o practică încă puţin răspândită în Spania.

Proiectul de lege prevede amenzi între 2.001 şi 60.000 de euro pentru nerespectarea acestor măsuri.

Consumatorii nu vor fi supuşi amenzilor, ci vor fi vizaţi de campanii de sensibilizare.

Alte ţări, precum Italia şi Franţa, au adoptat în ultimii ani măsuri destinate să lupte contra risipei alimentare, mai scrie AFP, citată de Agerpres.

În ce o priveşte, Uniunea Europeană s-a angajat să reducă la jumătate risipa alimentară până în anul 2030, atât în industrie, cât şi la consumatori, în conformitate cu obiectivele ONU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alimente #amenzi #proiect de lege #risipa #Spania

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.