Consecinţele negative în lume ale invaziei ruse în Ucraina se agravează, afectând 1,6 miliarde de persoane, a afirmat miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres, prezentând un al doilea raport al Organizaţiei despre repercusiunile internaţionale ale războiului, potrivit France Presse.

„Impactul războiului asupra securităţii alimentare, energiei şi finanţelor este sistemic, grav şi se accelerează”, a atenţionat el. „Pentru populaţiile din lumea întreaga războiul ameninţă să declanşeze un val fără precedent de foamete şi mizerie, lăsând în siajul său haosul social şi economic”, a avertizat şeful ONU.

Dacă „criza alimentară din acest an este legată şi de o lipsă de acces” la produse alimentare, „lipsa de hrană ar putea fi o problemă în anul viitor”, a adăugat Guterres, citat de Agerpres.

„Nu există decât un singur mijloc de a opri această furtună care se prefigurează: invazia rusă în Ucraina trebuie să înceteze”, a declarat Antonio Guterres, evocând negocierile în curs asupra unui „acord global care ar permite exportul securizat al alimentelor produse în Ucraina prin Marea Neagră şi un acces fără obstacole pe pieţele mondiale pentru alimentele şi îngrăşămintele ruseşti”.

„Acest acord este esenţial pentru sute de milioane de persoane în ţările emergente, inclusiv în Africa subsahariană”, a subliniat secretarul general al Naţiunilor Unite, refuzând să ofere detalii despre aceste negocieri desfăşurate de ONU de mai multe săptămâni şi fără vreun rezultat până în prezent.

Potrivit celui de-al doilea raport al ONU, realizat sub conducerea Rebecăi Grynspan, conegociatoare a ONU a acordului evocat de Antonio Guterres, „94 de ţări, cu 1,6 miliarde de locuitori, sunt grav expuse la cel puţin o dimensiune a crizei” – finanţe, alimentaţie şi energie -, „incapabile să-i facă faţă”.

„Din aceste 1,6 miliarde de persoane, 1,2 miliarde sau trei sferturi trăiesc în ţări grav expuse şi vulnerabile simultan celor trei dimensiuni”, precizează raportul. În viitor, „nicio ţară sau comunitate nu va fi ocolită de această criză a costului vieţii”, afirmă documentul.

Raportul precizează că „războiul ar putea duce la creşterea numărului persoanelor în situaţie de insecuritate alimentară de la 47 de milioane, ajungandu-se la 323 de milioane până la sfârşitul anului 2022”.

„Până la 58 de milioane de africani în plus ar putea cădea în sărăcie în acest an”, indică raportul, potrivit căruia extrema sărăcie în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord „ar putea afecta încă 2,8 milioane de persoane în 2022”. În Asia de Sud, „500 de milioane de persoane sunt expuse grav dimensiunilor alimentară şi financiară, o situaţie agravată de puternice valuri de căldură care afectează culturile din zonă”, se menţionează de asemenea în document.

Pentru atenuarea crizei, „eforturi concrete trebuie făcute pentru a garanta că aprovizionările esenţiale cu hrană şi energie ajung la cei mai vulnerabili”, potrivit ONU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avertizare #criza alimentara #foamete #ONU #razboi #Ucraina

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.