Consecinţele negative în lume ale invaziei ruse în Ucraina se agravează, afectând 1,6 miliarde de persoane, a afirmat miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres, prezentând un al doilea raport al Organizaţiei despre repercusiunile internaţionale ale războiului, potrivit France Presse.

„Impactul războiului asupra securităţii alimentare, energiei şi finanţelor este sistemic, grav şi se accelerează”, a atenţionat el. „Pentru populaţiile din lumea întreaga războiul ameninţă să declanşeze un val fără precedent de foamete şi mizerie, lăsând în siajul său haosul social şi economic”, a avertizat şeful ONU.

Dacă „criza alimentară din acest an este legată şi de o lipsă de acces” la produse alimentare, „lipsa de hrană ar putea fi o problemă în anul viitor”, a adăugat Guterres, citat de Agerpres.

„Nu există decât un singur mijloc de a opri această furtună care se prefigurează: invazia rusă în Ucraina trebuie să înceteze”, a declarat Antonio Guterres, evocând negocierile în curs asupra unui „acord global care ar permite exportul securizat al alimentelor produse în Ucraina prin Marea Neagră şi un acces fără obstacole pe pieţele mondiale pentru alimentele şi îngrăşămintele ruseşti”.

„Acest acord este esenţial pentru sute de milioane de persoane în ţările emergente, inclusiv în Africa subsahariană”, a subliniat secretarul general al Naţiunilor Unite, refuzând să ofere detalii despre aceste negocieri desfăşurate de ONU de mai multe săptămâni şi fără vreun rezultat până în prezent.

Potrivit celui de-al doilea raport al ONU, realizat sub conducerea Rebecăi Grynspan, conegociatoare a ONU a acordului evocat de Antonio Guterres, „94 de ţări, cu 1,6 miliarde de locuitori, sunt grav expuse la cel puţin o dimensiune a crizei” – finanţe, alimentaţie şi energie -, „incapabile să-i facă faţă”.

„Din aceste 1,6 miliarde de persoane, 1,2 miliarde sau trei sferturi trăiesc în ţări grav expuse şi vulnerabile simultan celor trei dimensiuni”, precizează raportul. În viitor, „nicio ţară sau comunitate nu va fi ocolită de această criză a costului vieţii”, afirmă documentul.

Raportul precizează că „războiul ar putea duce la creşterea numărului persoanelor în situaţie de insecuritate alimentară de la 47 de milioane, ajungandu-se la 323 de milioane până la sfârşitul anului 2022”.

„Până la 58 de milioane de africani în plus ar putea cădea în sărăcie în acest an”, indică raportul, potrivit căruia extrema sărăcie în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord „ar putea afecta încă 2,8 milioane de persoane în 2022”. În Asia de Sud, „500 de milioane de persoane sunt expuse grav dimensiunilor alimentară şi financiară, o situaţie agravată de puternice valuri de căldură care afectează culturile din zonă”, se menţionează de asemenea în document.

Pentru atenuarea crizei, „eforturi concrete trebuie făcute pentru a garanta că aprovizionările esenţiale cu hrană şi energie ajung la cei mai vulnerabili”, potrivit ONU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avertizare #criza alimentara #foamete #ONU #razboi #Ucraina

Un student român de doar 20 de ani a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care își propune să facă transportul public din Bălți mai predictibil. Șerban Pîrvulescu, originar din Oradea, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul companiei de software Zexsoft, va dezvolta în municipiu o platformă bazată pe inteligență artificială.

În prima etapă, compania va crea o platformă care va colecta datele transmise de autobuzele și troleibuzele din Bălți echipate cu GPS. Datele vor fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a estima mai precis momentul în care un mijloc de transport ajunge în stație.

„Vom crea o platformă de date, unde vom colecta date de la vehiculele care au deja GPS și vom folosi un instrument AI pentru a prezice când ajunge vehiculul în stație”, a explicat Șerban Pîrvulescu pentru BIHOREANUL.

Sistemul va avea și o componentă destinată autorităților locale din Bălți. Acestea vor putea simula diferite situații și analiza cum influențează transportul public schimbările din trafic sau variațiile de temperatură.

O altă componentă îi vizează direct pe călători. Informațiile generate de platformă vor fi integrate într-o aplicație de transport deja utilizată în Bălți și ar urma să fie afișate și pe panourile electronice din stații.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2026, iar sistemul va fi testat pe unul dintre traseele de transport public din oraș. Scopul este ca pasagerii să primească informații mai precise despre sosirea autobuzelor și troleibuzelor, iar transportul public să poată fi gestionat mai eficient.

Proiectul Urban Way, dezvoltat de Zexsoft în Bălți, este finanțat prin RAPTOR 2026, un program al EIT Urban Mobility. Acesta pune în legătură orașele europene care au probleme concrete în domeniul transportului cu startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii care pot dezvolta și testa soluții tehnologice.

Zexsoft este singura companie din România selectată în cadrul ediției din 2026. În total, au fost alese 14 startup-uri și IMM-uri pentru proiecte în 14 orașe europene.

Pentru Șerban Pîrvulescu, proiectul din Bălți este și o ocazie de a testa tehnologia într-un alt sistem de transport. Compania sa lucrează deja la adaptarea Urban Way pentru Oradea și a colectat până acum aproximativ 10 milioane de puncte de date.

După finalizarea proiectului, autoritățile din Bălți vor putea decide dacă vor continua colaborarea cu Zexsoft și dacă soluția va fi extinsă în transportul public din municipiu.