Pe 8 iunie anul 2019 a început criza puterii în stat când la conducere se aflau două guverne: unul condus de Pavel Filip și celălalt de Maia Sandu. După dezbateri aprinse în societate și intervenția actorilor internaționali, Partidul Democrat la 14 iunie a cedat puterea și s-a conformat deciziei noii majorități parlamentare, iar Vlad Plahotniuc și Ilan Șor au fugit din țară. Atunci Coaliția PSRM-ACUM a semnat o Declarație cu privire la statutul captiv al țării. Conform acesteia instituțiile statului urmau a fi curățate de adepții lui Plahotniuc. Au trecut trei ani de la acea hotărâre, care așa și nu a mai fost pusă în practică. Aceasta, în opinia fostului deputat PAS, Iurie Reniță, a eșuat. Declarația a fost făcută la emisiunea „Rezoomat cu Ileana Pârgaru” de la RliveTV, rlive.md și realitatea.md.

„Nu, în nici un caz și aici o să fiu foarte sincer. Am fost și eu adeptul ferm al adoptării, dar mai ales a implementării acestei hotărâri – declarații. Ea prin excelență este una politico-juridică. Dimensiunea politică desigur că este una primordială, dar au apărut chestii, interese de altă natură, ba că ce o să zică occidentalii, ba că ce o să zică la Washington. Și aceasta colegii noștri îmi spuneau despre lucrul dat, despre care nu i-am auzit anterior, când declarau că noi vom lupta și vom dărâma sistemul acesta mafiot și oligarhic al lui Plahotniuc și Șor cu orice preț.”

Potrivit lui Iurie Reniță, Declarația cu privire la statutul captiv al țării oferea posibilitatea de a face ordine în două – trei săptămâni. Însă, spune el, au apărut voci care au blocat în cele din urmă inițiativa.

„Când am abordat și noi aspectul dat, aceasta era o umbrelă politico-juridică care îți permitea în două-trei săptămâni să faci ordine. Și au apărut vocile: dar cum rămâne cu democrația, cu drepturile omului? Incredibil. Da bine, le păstrăm, dar în situații și circumstanțe extraordinare sunt necesare măsuri extraordinare. E doar o perioadă scurtă, după care revii la făgașul normal. De aceea în mare parte a eșuat. Păcat! Atunci a fost o conjunctură extrem de favorabilă precum și alegerile parlamentare anticipate care au fost ratate și adevărul e că majoritatea celor care nu au dorit lucrul acesta au fost cei care astăzi sunt unilateral la guvernare.”

Reamintim că în prezent, lucru recunoscut și de către deputatul PAS, Dumitru Alaiba, majoritatea instituțiilor regulatorii din țară, cum ar fi BNM și Curtea de Conturi, care sunt independente prin lege, sunt conduse de persoane instituite încă de către Vlad Plahotniuc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Blocul ACUM #declrație #deputat PAS #fugari #Iurie Reniță #Plahotniuc #PSRM #ȘOR #stat captiv

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.