În cadrul vizitei sale în România președintele Franței, Emmanuel Macron, a vizitat trupele franceze dislocate la baza Mihail Kogălniceanu. Această întrevedere a fost ca parte a prezenței avansate a NATO. Ajuns marți seară în România, Emmanuel Macron a luat cina cu soldații francezi și a rămas peste noapte într-un cort militar, în loc de un hotel, anunță publicația franceză Le Figaro, care citează administrația prezidențială de la Paris.

Totodată, Macron a avut un discurs înflăcărat în fața militarilor.

„Este o mândrie pentru Franța să fie aici, pe pământ românesc, la aceste avanposturi estice pentru securitatea Europei noastre, atunci când războiul s-a întors pe continentul nostru. Vreau să mulțumesc tuturor unităților care s-au mobilizat atât de repede, precum și unităților care preiau controlul, pentru a ne putea proteja colectiv”, a declarat Macron.

Miercuri dimineață, președintele Macron a ieșit la alergat, apoi a luat micul dejun cu soldații francezi, după care a început programul oficial – întâlnire cu președintele Klaus Iohannis și conferință de presă comună.

Însoțit de noul ministru de externe Catherine Colonna, Macron a plecat apoi spre Republica Moldova, unde a fost deja primit de președinta Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cort #Emmanuel Macron #militari francezi #Romania

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.