În lume, în fiecare an se consumă aproape 5 trilioane de țigări, ceea ce contribuie la peste 8 milioane de decese. Deși prevalența globală a fumatului a scăzut la nivel mondial, în multe state fie nu s-a înregistrat nicio schimbare, fie prevalența fumatului a crescut, acesta fiind și cazul țării noastre. În Moldova, 25% din populație fumează, arată datele oficiale, iar la nivel global, numărul total de fumători rămâne ridicat și depășește 1,3 miliarde de persoane, conform infotag.md.

În prezent, printre măsurile cele mai des utilizate în lume se numără interzicerea fumatului în locuri publice, avertismente pe ambalaje, interzicerea publicității, promovării și sponsorizării produselor din tutun și creșterea taxelor.

În condițiile în care planul global de acțiune al OMS pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile prevede o reducere relativă de 30% a prevalenței consumului de tutun până în 2025, politicile existente nu se dovedesc a fi atât de eficiente precum s-ar dori.

De cealaltă parte, consumatorii percep situația în mod diferit. Rezultatele unui studiu realizat de Povaddo pentru Philip Morris International printre 44 de mii de adulți din 22 de țări arată că mai mult de opt din zece persoane intervievate (82%) consideră că cele mai bune soluții la provocările globale critice nu se găsesc la extreme, ci la mijloc.

Studiul arată că există un sprijin pentru o abordare echilibrată a reglementării tutunului, care să reunească toate vocile și să încurajeze progresul în ceea ce privește reducerea riscurilor.

Astfel, potrivit cercetării, 75% dintre respondenți sunt de acord cu faptul că așteptările privind abstinența totală de la substanțe precum nicotina și alcoolul nu sunt fezabile și, prin urmare, autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a reduce efectele nocive ale consumului acestora. 72% sunt de acord că guvernele trebuie să ia în considerare rolul pe care produsele alternative îl pot juca pentru ca țările lor să devină nefumătoare.

„Astăzi, companiile iau măsuri concrete pentru a reduce influența produselor lor asupra mediului înconjurător și a consumatorilor. Companiile din industria auto produc vehicule electrice pentru a minimiza efectele asupra aerului, producătorii de băuturi reduc cantitatea de zahăr, companiile renunță la ambalajele din plastic. La Philip Morris International, suntem siguri că putem să renunțăm la vânzarea țigărilor în 10-15 ani, înlocuindu-le cu produse fără fum, fundamentate științific. Dar nu putem face singuri acest lucru. Rolul statului și al autorităților de reglementare este esențial în acest proces. Reglementarea și impozitarea ar trebui să se bazeze pe nivelul de risc al produsului și să diferențieze produsele cu risc redus de cele convenționale”, a declarat Gregoire Verdeaux, senior vice president external affairs la Philip Morris International (PMI).

În pofida societăților din ce în ce mai polarizate din întreaga lume, sondajul a evidențiat un consens puternic asupra faptului că găsirea unei soluții de mijloc cu privire la problemele controversate poate conduce la o schimbare graduală a politicilor și permite progresul.

90% dintre respondenți consideră că, pentru a rezolva cele mai presante provocări sociale, liderii trebuie să ia în considerare toate perspectivele, chiar și pe cele care sunt în contradicție cu ale lor.

În prezent, mai puțin de o treime dintre adulții intervievați (31%) consideră că opiniile lor sunt reflectate în modul în care guvernele din țările lor abordează problemele existente.

Studiul a fost realizat de compania independentă de cercetare Povaddo în perioada 5-23 februarie 2022.

#animal de companie #companie #provocari sociale #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.