Situația din domeniul audiovizualului din Moldova a fost discutată cu președinta Consiliului Audiovizualului din Moldova, Liliana Vițu, la emisiunea „Rezoomat cu Ileana Pârgaru” de la RliveTV, rlive.md și realitatea.md. Șefa Audiovizualului constată că pentru piața de publicitate pe care o avem în Republica Moldova numărul de posturi TV este foarte mare.

„Eu constat că piața pe care o avem acum este o piață artificială, este mult prea mare pentru piața de publicitate pe care o avem noi, numărul de posturi este un număr absolut umflat. El a fost umflat iarăși, fie de holding-uri, fie de afilierile și de bani afiliați politic, fie că au fost create tot felul de posturi pentru a fi puse la dispoziția unora sau altora în campania electorală sau pentru alte interese. Și atunci mie îmi pare că e normal ca piața să se curețe de tot ceea ce este construcție artificială, care nu respectă și nu își propune să intre în câmpul legal al Republcii Moldova și eu chiar nu văd rostul ca aceste posturi să existe.”

Președinta CA-ului nu vede motive pentru care ar tolera posturi TV care nu doresc să producă conținut local. În opinia Lilianei Vițu, CA nu este o organizație de caritate.

„Nu văd de ce am sta acuma să plângem pentru posturi care nu își propun să producă conținut local. Dacă tu nu vrei să faci emisiuni pe interesul oamenilor, cu oameni de aici, să le dai salarii la 15-20 de oameni, cam de ce ar trebui noi să-i tolerăm, ce, să nu-i mai clasificăm, să le permitem la toți să fie locali, să producă doar o oră? Apropo sunt situații cînd și cei locali se plâng că pentru ei și o oră este mult și nu au cu ce, dar dincoace stau cu emisiuni și cu content piratat. Deci pînă la urmă noi nu vrem să fim nici o ghilotină, dar nici să fim o organizație de caritate.”

În urma monitorizărilor efectuate de noua componență a CA tot mai multe posturi TV au fost sancționate pentru faptul că nu respectă prevederea din Codul Audiovizualului de a asigura producerea în grila TV a patru ore de conținut local.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#audiovizual #CA #conținut local #Liliana Vițu #mass media #posturi TV

Danemarca își pregătește Biserica pentru eventualitatea unui război de amploare în Europa. Începând din ianuarie, preoții militari îi vor instrui pe preoții parohi să organizeze înmormântări militare și să gestioneze un număr mare de militari decedați, scrie Medifax.

Preoții civili, instruiți pentru înmormântări militare

Începând din ianuarie, preoții din întreaga țară vor fi instruiți să oficieze astfel de ceremonii și să gestioneze situații în care numărul persoanelor decedate este mult mai mare decât în mod obișnuit.

Potrivit Militarnyi, șeful capelanilor militari din Danemarca, Thomas H. Beck, a declarat presei daneze că experiența războiului din Ucraina arată că, în cazul unui conflict major, numărul victimelor ar putea depăși semnificativ bilanțurile înregistrate în operațiunile militare anterioare ale Danemarcei.

În prezent, în Forțele Armate daneze activează 95 de capelani militari, care oferă asistență religioasă și sprijin spiritual militarilor. În timp de pace, aceștia lucrează și ca preoți în parohii.

Potrivit lui Thomas H. Beck, cei 95 de capelani nu ar putea oficia singuri toate ceremoniile funerare în cazul unui război de amploare. De aceea, preoții din parohiile civile vor fi pregătiți să îi sprijine în situația unui număr mare de militari decedați.

Capelanii militari danezi sunt instruiți pentru a oferi sprijin religios și spiritual militarilor, dar și în domeniul dreptului internațional umanitar și al problemelor specifice mediului militar.

Bani pentru pregătirea Bisericii

Danemarca a alocat deja 1,8 milioane de coroane daneze, aproximativ 280.000 de dolari, pentru pregătirea Bisericii Danemarcei în vederea acestor situații. Fondurile au fost prevăzute în acordul de apărare încheiat în noiembrie 2024, prin care autoritățile daneze au stabilit măsurile și finanțările necesare consolidării capacităților de apărare ale țării.

Anterior, Forțele Armate daneze au extins recrutarea tinerilor, pe măsură ce tensiunile cu Statele Unite privind Groenlanda s-au amplificat, iar Rusia continuă războiul din Ucraina. Noul program de 11 luni a început cu 1.600 de recruți, iar Danemarca intenționează să crească numărul anual la 7.500 până în 2033.