În Republica Moldova nu există, la nivel național, o viziune clară și o bază de date credibilă cu privire la necesitățile tehnice ale instituțiilor medico-sanitare din țară, nu sunt determinate prioritățile de dezvoltare a infrastructurii instituțiilor sistemului de sănătate și nu există un plan comprehensiv și integrat pentru dotarea și dezvoltarea acestora, constată un studiu al Friedrich Ebert și IDIS Viitorul care face o evaluare a sistemului medical al Republicii Moldova, scrie Bani.md.

Lacunele și inconsecvența cadrului normativ în vigoare cu privire la administrarea și finanțarea instituțiilor medico-sanitare publice (IMSP) creează loc pentru interpretări duale în distribuirea responsabilităților pentru susținerea financiară a IMSP pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale.

Delegarea responsabilității de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a IMSP doar către APL, fără a lua în considerare capacitatea redusă a acestor autorități de a face față necesităților reale ale instituțiilor medicale, se reflectă asupra procesului de asigurare a dreptului populației la servicii medicale calitative, printr-o discriminare evidentă a cetățenilor în baza locului de reședință.

În cazul în care fondatorul instituțiilor medico-sanitare publice nu are capacitatea de a susține dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestora, unica posibilitate de a îmbunătăți infrastructura este aplicarea pentru finanțare din fondurile gestionate de CNAM. Datele statistice demonstrează o subfinanțare a acestor fonduri, fapt ce limitează accesul IMSP la posibilitatea de a beneficia de surse pentru dezvoltare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instituțiile medico-sanitare din țară sunt contractate de către CNAM în mod similar, chiar dacă diferă nivelul de dotare și dezvoltare a bazei tehnico-materiale, respectiv, și calitatea serviciilor prestate Finanțarea prestatorilor de servicii medicale se face, de cele mai multe ori, în baza bugetelor istorice, neavând criterii clare de selectare în procesul de contractare din FAOAM, care ar trebui să fie ajustate la necesitățile reale ale populației și calitatea determinată a serviciilor medicale prestate. Lipsa unor criterii motivaționale de contractare a instituțiilor medicale, în baza unor anumiți indicatori de performanță, afectează procesul de dezvoltare a acestor instituții.

„Observăm că pentru multe fonduri este o insuficiență evidentă de resurse. Unul dintre motivele determinate este și faptul că contribuția statului pentru fiecare persoană pe care o asigură este mult mai mică decât prima de AOAM pe care o achită o persoană care se asigură în mod individual, cel puțin de 2,4 ori. Astfel, 2,8 mld lei transferate de la bugetul de stat în FAOAM în anul 2019 pentru 1,69 mln. persoane, constituie în jur de 1660 lei per persoană asigurată de către stat”, constată studiul.

Pe de altă parte, un angajat care are un venit salarial de 100 000 lei anual brut achită prime de AOAM în volum de 9000 lei timp de un an calendaristic. O contribuție a statului pentru o persoană asigurată, echivalentă, cel puțin, cu mărimea primei pe care o achită cei ce se asigură în mod individual (4056 lei), ar spori considerabil bugetul FAOAM.

#boală #infrastructura #institutii medicale #Moldova

Trei persoane au fost trimise în judecată după ce au încercat să introducă ilegal în Republica Moldova aur din Belgia, în valoare de peste 19.000.000 lei. Pentru această infracțiune, bărbații riscă până la 10 ani de închisoare.

Presupusul autor al infracțiunii, cetățean moldovean, a ajuns la vama Leușeni în calitate de pasager al microbuzului care transporta colete din afara țării. Pentru a pune în aplicare schema de contrabandă, acesta ar fi apelat anterior la doi complici, ambii cetățeni moldoveni, care erau proprietarii microbuzului și, respectiv, angajatorul șoferilor.

„Cei doi i-ar fi comunicat telefonic din timp locul optim în care să tăinuiască aurul – în lada cu scule și piese de schimb din compartimentul marfar al microbuzului. Totuși, chiar dacă acesta a mințit că nu ar aduce în Moldova bunuri care trebuiau declarate în vamă, inspectorii Serviciului Vamal au depistat în lada cu pricina pachetul într-o pungă neagră, care conținea șase lingouri de aur învelite în folie alimentară, precum și alte trei fragmente de lingouri, cu greutatea totală de 7 011,04 grame. Potrivit învinuitului cu rol de instigator, acesta ar fi găsit lingourile de aur „într-o cutie ruginită” în timpul unor lucrări în interiorul unei case în Belgia, în calitate de muncitor în domeniul construcțiilor necalificate”, transmite PCCOCS.

În ceea ce-l privește pe presupusul autor, acesta își recunoaște parțial vinovăția. Totodată, procurorii i-au incriminat și o declarație mincinoasă depusă în calitate de martor la vamă, prin care ar fi susținut că nu avea nicio legătură cu aurul depistat.

Asupra microbuzului a fost aplicat sechestru, iar cantitatea de aur de contrabandă a fost transmisă spre păstrare Serviciului Fiscal de Stat. Urmează ca Judecătoria Chișinău să examineze dosarul penal și să pronunțe o soluție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Codului penal, infracțiunea de contrabandă se pedepsește cu închisoarea de la 4 la 10 ani, iar în cazul declarațiilor mincinoase, inclusiv în vamă, legea penală prevede amendă de până la 32500 lei sau muncă gratuită de la 180 la 240 de ore, ori chiar închisoare de până la 3 ani.

#barbati trimisi in judecata #Belgia #lingouri de aur